Ministrul Agriculturii: România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună

„I-am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut şi nu am avut puţine cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: nu. România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

„Propunem un plafon de plăţi de 60.000 de euro pe fermă. Economiile generate de această plafonare pot fi redistribuite fermierilor mai mici care reprezintă bătăile inimii economiei rurale”, a scris Hogan într-o postare pe Facebook.

Comisia Europeană pledează pentru o scădere cu 5% a bugetului dedicat PAC, din care o reducere de aproximativ 4% pentru capitolul consacrat ajutoarelor directe pentru agricultori. Anumite state membre şi unii europarlamentari sunt sceptici cu privire la modul în care sunt prezentate aceste cifre şi se tem ca nu cumva aceste cifre să ascundă tăieri cuprinse între 10% şi 20% în termeni reali.

Alte articole

Canicula și seceta au afectat culturile de cereale în România. CE a revizuit în minus randamentele la cinci culturi. S-au pierdut 10% din cantitățile de porumb

Comisia Europeană consideră că România a făcut progrese în ce priveşte libertatea presei, dar avertizează: „Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă”

Potrivit opiniilor exprimate până acum de miniştrii afacerilor europene din statele membre cu privire la acest subiect, Franţa poate conta pe sprjinul Spaniei, Poloniei, Estoniei, Sloveniei, Greciei, Slovaciei, României, Ungariei şi Croaţiei, state care se opun şi ele tăierilor propuse de Comisia Europeană, în timp ce Italia, Irlanda şi Malta şi-au exprimat şi ele profunda lor preocupare. La rândul lor, Lituania şi Finlanda au criticat scăderea fondurilor alocate pentru dezvoltarea rurală, al doilea pilon al Politicii Agricole Comune.

Doar câteva state membre, în frunte cu Olanda, susţin reducerea fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună, în ideea modernizării bugetului UE pe termen lung.