Ceremonial de rostire a numelor eroilor căzuţi la datorie, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol

Ceremonia din acest an este cea de a treia ediţie a iniţiativei simbolice de pomenire, în cadru solemn, a numelor eroilor neamului de către militari şi civili deopotrivă.

„Mormântul Eroului Necunoscut este un simbol al gloriei şi al recunoştinţei pe care trebuie să o aducem tuturor celor care s-au jertfit pentru ţară. El este destinat în principal celor care au căzut în Războiul de Reîntregire. Ne aflăm astăzi în ziua Înălţării Domnului, în ziua când, prin decret regal şi mai târziu prin alte decrete prezidenţiale, s-a stabilit ca Ziua Înălţării Domnului să fie Ziua Eroilor. Trebuie să ne amintim în această zi de absolut toţi eroii, de cei din Războiul de Independenţă, de cei din Războiul de Reîntregire, de cei din al Doilea Război Mondial, de toţi militarii români care au căzut şi în ultimele două decenii la datorie în teatrele de operaţii militare, făcându-şi datoria de patrie aşa cum le-o cere jurământul”, a spus col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă.

Participanţii la eveniment au ţinut un moment de reculegere pentru cei care au căzut la datorie în Primul Război Mondial şi au asistat la realizarea dispozitivului ceremoniei de rostire solemnă a numelor eroilor.

„Astăzi, la Memorialul Eroilor Neamului şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut, vă invităm să fiţi martorii unei ceremonii cu o încărcătură emoţională deosebit de puternică: rostirea solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Este gestul nostru de recunoştinţă faţă de sacrificiul suprem al eroilor români care au pus patria şi idealurile naţionale mai presus de propria lor viaţă şi au făcut posibilă Marea Unire de la 1918. Manifestarea noastră de astăzi reprezintă, la 100 de ani, un gest mic pentru un sacrificiu nepreţuit. Să le păstrăm vie memoria eroilor şi să nu uităm nici noi, nici generaţiile viitoare jertfa lor de sânge. Să împărtăşim astfel tinerilor lecţia de istorie şi de devotament faţă de ţară şi de popor a eroilor neamului. Urmaşii eroilor Primului Război Mondial, militari răniţi în teatrele de operaţii, copii ai eroilor căzuţi la datorie în misiunile desfăşurate în Afganistan şi Irak, urmaşi ai unor eroi căzuţi în Primul Război Mondial, personalităţi militare ale vieţii culturale, politice şi sociale româneşti, veterani din al Doilea Război Mondial, cetăţeni obişnuiţi vor rosti cu recunoştinţă şi evlavie numele eroilor români care şi-au adus contribuţia lor de sânge la realizarea unirii tuturor teritoriilor româneşti într-un singur stat – România Mare. Lor le datorăm România de astăzi şi bucuria de a trăi într-o ţară liberă şi independentă”, a precizat un reprezentant al MApN.

Alte articole

Proiect de lege al Ministerului Apărării. Cum vor fi doborâte dronele și avioanele care intră neautorizat în România

Circulară de la Ministerul Educaţiei către toate şcolile din România. Toate unităţile de învătământ trebuie să sărbătorească Ziua Eroilor

Momentul solemn a fost deschis de episcopul vicar patriarhal Varlam Ploieşteanul.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor deţine evidenţele nominale digitale pentru toţi cei 5.000 de români morţi în război, ale căror nume sunt rostite în cadrul activităţilor organizate în Capitală şi în ţară.

Anul acesta, potrivit reprezentantului MApN, Ziua Eroilor coincide cu data la care, în urmă cu 95 de ani, pe 17 mai 1923, au fost aduse la Bucureşti osemintele Ostaşului Necunoscut al României şi înhumate în Parcul Carol I. În anul 1919, la finalul Marelui Război, Armata Română a înregistrat peste 334.000 de militari morţi în luptă sau în prizonierat, înhumaţi pe teritoriul României şi al altor 20 de state europene, în peste 900 de cimitire ale eroilor, gropi comune, osuare şi mausolee. De asemenea, pe teritoriul României au fost înhumaţi în perioada 1914 – 1919 peste 32.000 de militari, aliaţi şi inamici, aparţinând unui număr de 15 state europene.

În anul 1920, printr-un decret-lege, autorităţile române au declarat Ziua Eroilor drept sărbătoare naţională, celebrată de Ziua Înălţării Domnului. Decizia a fost preluată în 1995 de Parlamentul României şi, ulterior, în 2003, prin legea privind regimul monumentelor şi operelor comemorative de război, a fost proclamată drept sărbătoare naţională a poporului român.