„Analizându-se actele de urmărire penală şi faptele cercetate prin prisma rezonanţei sociale, (…) se poate concluziona că, sub aspectul unui pericol social concret, infracţiunile subzistă în sensul conturării în speţa dedusă cercetării, existând probe din care rezultă că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora (…) existând totodată probe certe că lăsarea inculpaţilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Existenţa pericolului concret rezultă din pericolul social extrem de grav al infracţiunilor cercetate, constituirea unei structuri de criminalitate organizată, având drept scop comiterea de infracţiuni grave, cum ar fi tentativă de omor, distrugere, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, trafic de persoane şi proxenetism, de reacţia publică la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii corespunzătoare faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de infracţiuni grave contra vieţii, libertăţii şi demnităţii umane”, se arată în referatul procurorilor DIICOT, potrivit Mediafax.
De asemenea, sursa citată mai precizează că membrii clanului fac parte dintr-o grupare care a acţionat într-o perioadă îndelungată de timp, pentru a comite mai multe infracţiuni ce le-ar fi generat venituri ilegale impresionante.
„Maniera în care aceştia s-au constituit şi au acţionat conturează o ierarhizare clară a grupării criminale organizate, cu un mod de operare susţinut, aceştia denotând persistenţă infracţională şi insistenţă în valorizarea unei faime negative locale menită să impună o stare teamă continuă populaţiei şi să creeze o aparenţă de intangibilitate din punct de vedere al aplicării legii, indiferent de natura şi gravitatea faptelor comise. Nu este deloc lipsit de relevanţă, că liderul grupului, Ghinea Florin-Nicolae, fost Pârjol, zis „Ghenosu”, imediat după eliberarea sa din penitenciar, şi-a reluat activităţile infracţionale, reconstituindu-şi gruparea de criminalitate organizată, repoziţionându-se în cadrul lumii interlope ca un pol de putere locală, având aceleaşi preocupări, bazate pe comiterea de fapte penale, în vederea obţinerii de venituri rapide, ilicite, fără muncă, impunând teroarea chiar în rândul altor persoane certate cu legea. (…să nu-l scot şi la plată vre-o trei patru mii de euro, că am ieşit de la pârnaie şi nu am bani să-mi iau o pereche de adidaşi…)”, se mai arată documentul procurorilor DIICOT
Potrivit sursei citate, probele din dosar arată că liderul grupării dorea „cu orice preţ câştigarea supremaţiei totale în zona sa”, motiv pentru care lansa ameninţări cu violenţa asupra eventualilor rivali.
Totodată, în referat este prezentat modul în care Ghenosu îi predă fiului său „adevărate lecţii de comitere a infracţiunilor”: „nu eşti capabil să-ţi găseşti o femeie pe internet, să o trimiţi ca să-ţi facă bani, toţi proştii, toţi fraierii, toţi ăia de la Târgovişte face, tu nu faci …”, „pune mâna, găseşte-ţi o femeie, trimite-ţi-o la produs frate, trimite-o acolo, trimite-o acolo să-ţi facă bani să ai de buzunar, să ai bani să-ţi iei o maşină, să ai bani să-ţi iei o haină”, mai reiese din documentul DIICOT.
„În prezent Ghinea Florin-Nicolae, fost Pârjol, zis „Ghenosu” se sustrage urmăririi penale. Aşadar, apreciem faptul că măsura arestării preventive este necesară şi proporţională faţă de natura şi gravitatea deosebită a faptelor pentru care inculpaţii sunt cercetaţi (…), existând riscul real ca inculpaţii lăsaţi în libertate să continue activitatea infracţională, prin comiterea de fapte similare. Privarea de libertate a inculpaţilor apare astfel a fi necesară, pentru înlăturarea stării de pericol real ce s-ar crea pentru ordinea publică”, spune DIICOT
Departamentul Intern de Control al IGPR face verificări privind dispariţia lui Florin Pârjol, liderul clanului Ghenosu, vizat de operaţiunea Ziua Z. Acesta nu a fost găsit la domiciliu atunci când s-au efectuat percheziţiile.
În urma operaţiunii demarată, miercuri, de DIICOT şi Poliţia Română, în care sunt vizat peste 200 de persoane, procurorii au dispus 102 măsuri preventive, 80 de persoane fiind reţinute. În cazul liderului clanului Ghenosu şi a altei persoane procurorii au cerut arestarea în lipsă.
Anchetatorii au ridicat de la percheziţii: 19500 de euro, 34655 de lei, 6 autoturisme, 21 de laptopuri, 2 tablete şi 70 de smartphone-uri, au precizat surse judiciare.
Peste 240 de percheziţii au avut loc, miercuri, în 28 de judeţe în cadrul unei operaţiuni de amploare a procurorilor DIICOT, verificările vizând, printre altele, reţele de proxenetism, trafic de droguri şi criminalitate informatică
Potrivit DIICOT, acţiunea este rezultatul investigaţiilor derulate în 20 de dosare instrumentate de către 14 structuri teritoriale ale DIICOT şi Structura Centrală, ce vizează „destructurarea mai multor grupări infracţionale implicate în majoritatea formelor de criminalitate organizată ce intră în competenţa direcţiei, respectiv trafic de droguri de risc şi de mare risc, trafic de persoane, criminalitate informatică, evaziune fiscală, contrabandă precum şi infractiuni cu violenţă, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal si tentativă de omor”.