Celulele cancerului de sân „se ascund” în alte organe şi reapar mai târziu

Studiul cercetătorilor americani are o componentă promiţătoare. Experimentele efectuate pe celule umane şi de şoareci au demonstrat că dezactivarea acestui mecanism, prin medicamente sau manipulare genetică, paralizează aceste celule şi stopează capacitatea lor de a se multiplica.

Prezentată în jurnalul Nature Communications, descoperirea oferă perspective în privinţa terapiilor contra acestui tip de cancer, cel mai frecvent şi cu cea mai mare rată de mortalitate la femei.

Aproximativ 90% dintre cazurile de cancer de sân au ca rezultat metastazele, celulele canceroase migrând în alte regiuni ale corpului. Acestea pot intra într-un proces de hibernare, uneori timp de mai multe decenii, în zonele în care şi-au găsit refugiu.

”Rezultatele noastre demonstrează că celulele cancerului de sân pot supravieţui, nedetectate, în corpurile pacienţilor lungi perioade de timp printr-un proces celular numit autofagie”, a explicat pentru AFP unul dintre autorii cercetării, Kent Hunter din cadrul Institutului Naţional al Cancerului din apropiere de Washington.

Alte articole

De ce boală suferea, de fapt, Mircea Diaconu: nu a murit de cancer de colon! Fiica artistului rupe tăcerea: „A descoperit-o acum un an şi jumătate”

Anca Sigartău, mărturii tulburătoare despre lupta cu cancerul: Moartea este o etapă absolut normală în viața unui om și nu am această frică

În cadrul procesului de autofagie, o celulă se autodistruge parţial pentru a supravieţui într-un mediu stresant şi sărac în nutrienţi.

”Multe dintre tratamentele tradiţionale împotriva cancerului sunt concepute pentru a viza celulele care se divid. Totuşi, celulele ‘adormite’ nu se divid activ sau frecvent”, a adăugat Hunter.

Faptul că se ascund în altă parte a corpului le permite să ”fugă” din calea tratamentelor localizate, precum radioterapia.

În cadrul studiului, cercetătorii au injectat celulele latente în corpul şoarecilor. Jumătate dintre rozătoare au primit un medicament care a inhibat autofagia, iar celeilalte jumătăţi i s-a administrat un placebo. Într-un alt experiment, specialiştii au modificat gena care controlează autofagia. Ambele abordări au condus la o scădere semnificativă a supravieţuirii şi multiplicării celulelor canceroase, se arată în concluziile studiului. Celulele care nu pot recurge la autofagie acumulează substanţe toxice care le distrug mitocondriile, sursa lor de energie.

Înainte de conceperea unui tratament va fi necesară efectuarea unor studii clinice pe oameni prin care să se elimine rezultatele nesigure, a precizat Hunter.