Copiii cu copii: Circa 50.000 de mame minore din 2009

Din datele centralizate de Ministerul Sănătăţii, 47.295 de minore au rămas însărcinate şi au născut în perioada 2009 – 2011. Cel mai mare număr de mame minore a fost înregistrat, potrivit sursei citate, în 2009, când au născut 17.219 fete, 12 dintre ele având 12 ani, 124 – 13 ani, iar 622 – 14 ani.

În 2010, numărul minorelor care au devenit mame a scăzut uşor, ajungând la 15.586. În acelaşi an, au născut trei minore de 11 ani, 20 de 12 ani, 124 de 13 ani, 586 de 14 ani, 1.570 de 15 ani, 3.073 de 16 ani, 4.514 de 17 ani, iar 5.678 erau minore în momentul în care au rămas însărcinate şi au ajuns majore până la naştere.

În 2011, a fost raportat un număr de 9.424 copii care aveau mame cu vârsta sub 18 ani şi 5.066 cu mame de 18 ani.

Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Sociale, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, arată că, la nivelul DGASPC, la nivel naţional, în 2009, 2010 şi 2011au fost înregistrate doar 4.213 de astfel de cazuri.

Alte articole

Descinderi ale Poliţiei acasă la Silviu Prigoană şi la Adriana Bahmuţeanu. Cei doi sunt anchetaţi pentru rele tratamente aplicate minorilor

Proiectul privind prevenirea separării copilului de familie, care a declanșat protestul AUR, a fost adoptat în Camera Deputaților. Se înfiinţează Observatorul Copilului

„Din aceste date statistice, observăm ca direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului au fost sesizate de către unităţile sanitare doar în jur de 24 la sută din cazuri”, se arată în raportul realizat în urma verificării modului de implicare şi colaborare a instituţiilor abilitate în soluţionarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor şi în calitatea serviciilor oferite acestora.

Cele mai multe mame minore, din mediul rural

Inspectorii sociali au constatat că serviciile de care au beneficiat mamele/gravidele minore au fost: consiliere (141 cazuri), centre maternale (168), centre de primire în regim de urgenţă (87) şi alte servicii (monitorizare gravide cu potenţial de abandon, acompaniere specializată pentru mama şi copilul supuşi violenţei domestice – 3.817).

Din raportul citat, rezultă şi că gravidele/mamele minore provin în special din zonele rurale, cu un nivel scăzut de educaţie, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia sexuală şi contraceptivă, iar peste 60 la sută dintre copiii născuţi de acestea au fost recunoscuţi de către taţi.

De asemenea, în peste 70 la sută dintre aceste cazuri, s-a reuşit integrarea copiilor, împreună cu mamele lor, în familie şi în comunitatea de provenienţă.

„În ceea ce priveşte datele existente în dosarele din cadrul DGASPC, a reieşit faptul că doar 22 de cazuri au fost raportate ca «abuz sexual», restul de 4.191 fiind raportate ca «relaţii liber consimţite»”, se mai arată în raport.

Nivelul de educaţie/şcolarizare al mamelor minore este un alt indicator care a fost investigat de către inspectorii sociali şi, din cele 4.213 de mame minore înregistrate la DGASPC, 931 erau neşcolarizate, 942 absolviseră doar învăţământul primar, 1.862 erau în învăţământul general, iar 478 – în cel liceal.

Direcţia pentru Protecţia Copilului din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a precizat, într-un răspuns solicitat de agenţia MEDIAFAX, că din datele centralizate, la nivel naţional, de la Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti, în perioada ianuarie – iunie 2012 au fost înregistrate 1.461 de mame minore, 37 având între 10 şi 13 ani, iar 1.424 – între 14 şi 17 ani.

Potrivit sursei citate, în 30 iunie 2012, în evidenţele DGASPC erau şi 278 de minore însărcinate, nouă fiind în categoria de vârstă 10 – 13 ani şi 269 în categoria de vârstă 14 – 17 ani.

Psihologul Daniela Gheorghe, specializat pe problematica minorilor, a explicat, pentru MEDIAFAX, că aspectul cel mai important legat de minorele care devin mame este acela al „maturizării precoce, al schimbării de roluri într-un timp extrem de scurt”.

„Primul şi poate cel mai grav factor al sarcinilor la vârsta adolescenţei este neinformarea sau proasta informare. Nu există o singură vină atunci când vorbim de proasta informare sau de lipsa informării corecte asupra sexualităţii şi a sexului, ci există o responsabilitate colectivă, a întregii societăţi: familie, şcoală, mass-media. (…) Un copil care ştie o serie de lucruri importante despre sex şi sexualitate nu va fi mai dornic de a face sex, ci dimpotrivă va măsura cu multă atenţie acest pas”, susţine psihologul.

Citeşte şi Inconştienţă criminală: I-au pus copilului în biberon apă de ploaie