Ce pensii vor creşte substanţial, decizie de ultima oră luată în Parlamentul României

Discuţiile comisiei s-au concentrat pe amendamentele formulate de deputatul PNL Florin Roman şi de Asociaţia Comunelor şi Oraşelor din România (ACOR).

Potrivit primului amendament, „Recalcularea pensiilor se face potrivit principiului contributivităţii. Baza legală pentru recalcularea acestor pensii este media veniturilor brute realizate în ultimele şase luni consecutiv din ultimul an de activitate, dar nu mai mult de 65% din media veniturilor lunare brute realizate de la 1 ianuarie 2018. Recalcularea se face la cerere, la îndeplinirea condiţiilor pentru limita de vârstă de către cei care au deţinut cel puţin un mandat întreg şi nu au decizii definitive de condamnare pentru fapte de corupţie”.

Conform celei de-a doua propuneri, „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă al celor prevăzuţi la alin. 2) – primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene – se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), şi se plăteşte de către acesta, iar modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileşte prin norme metodologice, aprobate prin Hotărâre de Guvern”.

Senatorul USR Florina Presadă a criticat acest articol, afirmând că MDRAP „a ajuns să plătească pensii”, care vor contribui la adâncirea unui deficit bugetar deja existent.

Alte articole

Pensii 2024. Ce este „pensia de leneş”, cât primeşte pe card un român după doar 5 ani de muncă

Pensii 2024. Cum poţi să încasezi mai multe pensii în acelaşi timp

„Noi în loc să terminăm cu pensiile speciale, persistăm în a mai face un sistem paralel de pensii. Avem nu ştiu câte sisteme speciale de pensii. Le plătim, mai ales pe ale parlamentarilor, le plătim acum şi pe ale primarilor. Sigur, îndreptăm amendamentele după cum spune Curtea Constituţională, dar v-aţi întrebat dacă este corect? De ce nu modificăm indemnizaţia primarului, în loc să creăm un fond special de pensii la MDRAP, pentru că asta se propune acum”, a susţinut Presadă.

Ea a precizat că a făcut deja o simulare şi a observat că un primar de comună ar obţine 1.500 de lei pe lună, iar primarul Capitalei, Gabriela Firea, peste 5.000 de lei pe lună.

În context, liberalul Roman a declarat că solicitările primarilor „sunt legitime atât timp cât alte categorii profesionale beneficiază de drepturi suplimentare pentru activitatea pe care au depus-o”.

Cei care vor beneficia de această recalculare sunt primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după 1992, potrivit deputatului PSD Ion Călin.

La rândul său, senatorul UDMR Cseke Attila a declarat că CCR nu s-a pronunţat asupra faptului că indemnizaţiile nu se pot acorda aleşilor locali, ci a spus că proiectul legislativ iniţiat acum trei ani, în forma în care a ieşit din Parlament, are nişte probleme de constituţionalitate şi a indicat şi problemele exacte care pot fi remediate printr-o nouă procedură legislativă.

„Suntem în această nouă procedură legislativă, important este să ne uităm la aceste două decizii ce pârghii ne indică Curtea Constituţională cum să facem, astfel încât dacă comisia decide sau plenul celor două Camere, textul care va fi formulat şi adoptat să ridice cât mai puţine probleme”, a punctat senatorul UDMR.

Comisia a mai decis ca la şedinţa de miercuri să fie invitat preşedintele ANI, pentru a discuta cu acesta despre situaţia de incompatibilitate în care se pot afla sau nu aleşii locali.

Totodată, s-a adoptat un amendament care prevede că „Redevenţa obţinută prin concesionare de activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă se constituie venit după cum urmează: a) 40% la bugetul local al judeţului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare; b) 40% la bugetul local al unităţii administrative-teritoriale pe teritoriul căreia există activitatea de exploatare; c) 20% la bugetul de stat.

Dezbaterile asupra proiectului de Cod administrativ continuă miercuri.