„La momentul modificărilor pe legislaţie proprie, am simţit nevoia unui suport real al Ministerului Justiţiei, pe care din nefericire nu l-am primit. Discutăm despre un Minister al Justiţiei de după Ordonanţa de Urgenţă din 2016. Aşa cum nu s-a simţit nici în numirea şefilor de secţie, care am remarcat că ne este reproşată nouă, după ziua de ieri. Nu, de 18 luni, adică din luna ianuarie 2017, DIICOT a solicitat în mod repetat organizarea unor concursuri de ocupare a acestor funcţii, nefiind nici pe departe adeptul ocupării unor funcţii de asemenea importanţă în afara unor mandate certe încredinţate de ministru”, a spus Horodniceanu în cadrul unei conferinţe de presă.
Şeful DIICOT a adăugat că el nu are profilul unui „jucător”, răspunzând unor critici că a refuzat să iasă mai mult în public, dar nici nu a vrut să fie „pe placul” celor care numesc în funcţii.
„Mi s-a reproşat că nu am dus o politică de popularizare mai intensă a cauzelor aflate în lucru la DIICOT. Am fost acuzat de non-combat sau de lipsă de implicare pentru că am refuzat unele ieşiri publice. Îmi asum acest lucru, dar personal nu am profilul unui jucător şi consider că la orice palier al parchetului, ca parte a magistraturii, lucrurile importante trebuie pronunţate tehnic şi cu reţinere, tocmai pentru a le da greutate. Nu mi-am propus niciodată să fiu comod pentru parteneri şi nici să mă fac mai simpatic spre finalul mandatului, pentru a fi pe placul celor care au autoritate de decizie pe numirea în funcţia pe care încă o ocup.
El aminteşte că în trei ani de mandat au fost schimbaţi cinci miniştri ai Justiţiei, patru miniştri de Interne şi trei procurori generali, dintre care unul interimar.
„Faţă de fiecare dintre aceştia am militat întotdeauna pentru dezvoltarea operaţională a structurii, pentru resursele materiale şi operaţionale ale acesteia, pentru proiectele pe care le-am derulat şi le derulăm în continuare, pentru menţinerea ordinii procedurale în dosare, chiar dacă acest lucru a însemnat ca unii dintre miniştri să nu îmi răspundă la telefon câteva luni. Unii cinci, alţii două”, a adăugat Horodniceanu, care a făcut un bilanţ al celor trei ani de mandat în fruntea DIICOT.
Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a vorbit miercuri, într-o conferinţă de presă, despre interviul susţinut cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pentru preluarea unui nou mandat la conducerea structurii, spunând că după o prezentare a proiectului de management de mai mult de o oră, ministrul i-a adresat trei întrebări: despre achitări, despre cel mai vechi dosar şi despre libertatea de exprimare. Horodniceanu a spus că, deşi i s-a reproşat că numărul de achitări la DIICOT a fost unul mare, anul trecut au fost 76 la nivelul întregii ţări, în condiţiile în care la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău au fost 62.
„Am redactat, conform solicitărilor, un proiect de management care a reflectat cele afirmate de conducerea DIICOT pe perioada celor trei ani. Nu exista analiză de riscuri şi ameninţări, poliţia este slăbită datorită lipsurilor logistice şi pensionărilor în limita funcţionabilităţilor, nu există preocupare pentru realizarea unei strategii integrate de combatere a infracţionalităţii organizate pe modelul srategiei naţionale anticorupţie sau pe orice alt model pe care îl dorim cu tot ceea ce decurge de aici. Procurorii fac şi alte activităţi ce exced competenţelor lor, nu facem suficinte investigaţii paralele, deşi am început acest lucru timid în 6, 7, 8 dosare nu facem echipe de investigaţii. Nu recuperăm suficient produs infractional, nu avem suficiente informaţii de la informatorii tradiţionali, în special de la poliţie, nu monitorizăm suficient criminalitatea predictibilă. Toate aceste aspecte eru cunoscute factorului de decizie, inclusiv ministrului justiţiei, nu doar din exprimările rapoartelor de bilanţ, ci şi din întâlnirile bilaterale ultima dintre acestea fiind ce din luna martie anul curent”, a declarat Daniel Horodniceanu miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a precizat că „nu există dubii că nu există neajunsuri”, fiind certe, ca parte a unei activităţi de analiză facută de conducere, în limita posibilităţilor. Horodniceanu a precizat că ori nu a reuşit să se facă înţeles, ori nu a existat interes din parte celorlalţi.
„Nu există dubii că nu există neajunsuri, aceste aspecte sunt certe şi sunt pate a unei activităţi de analiză făcută în limitele posibilităţilor de conducerea DIICOT. Faptul că nu au fost luate în considerare este unul din neajunsurile mandatului meu. Există două ipoteze, ori nu am ştiut să mă faca înţeles ori u a existat interes să fiu ascultat. Toate aceste aspecte trebuiau să fie de natură să creeze o bază de lucru în special cu ministrul justiţiei care de multe ori în mod conceptual a statuat că alături de parlament este singurul făuritor de politici penale din România şi ne-am asumat acest aspect. Mizând pe acest lucru am supus ministrului justiţiei actual şi anteriori o radiografie de sistem care arătau care sunt neajunsurile, dar şi ce obligaţie are de la lege şi faptul că în lipsa acestor instrumente ce trebuiau să fie generate tocmai ca rezultat al politicilor penale pe care le-a revendicat ca titular activitatea diicot comportă mari vulnerabilităţi. Acest aspect probabil a creat starea actuală şi a generat propunerea candidatului pe care l-am văzut cu toţi”, a mai spus Horodniceanu.
Procurorul şef al DIICOT a mai spus că prezentarea sa a ţinut aproximativ 70 de minute, iar apoi doar ministrul Justiţiei, nu şi secretarii de stat, i-a pus întrebări, acestea fiind legate de numărul de achitări, de cel mai vechi dosar aflat pe rol la DIICOT, precum şi despre libertatea de exprimare a unui magistrate. Referitor la achitări, Horodniceanu a explicat că, deşi i s-a reproşat că numărul a fost ridicat, acesta se află în limite şi sub media europeană. Făcând o comparaţie, Horodniceanu a spus că anul trecut, la nivelul întregii structure, DIICOT a avut 76 de achitări, comparative cu cele 62 date doar de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
„Referitor la cel mai vechi dosar din DIICOT la care se referă domnul ministru, cu o vechime de 11 ani, trebuie spus că acesta este o disjungere din dosarul Rompetrol. Acesta este doar unul dintre cele 24.000 de dosare aflate în lucru la Parchet, la cei 210 procurori care efectuează urmărire penală proprie în aceste cauze. Este un dosar cu 3.200 de volume, cu sechestre aplicate, în care am constatat că s-a lucrat ritmic”, a mai spus Horodniceanu.
Despre libertatea de exprimare, actualul şef al DIICOT a spus că i-a dat ministrului un răspuns formal, legal, respective că magistratul nu trebuie să facă remarci şi să nu comenteze public cauze aflate în lucru.
„Nuanţând, am fost întrebat de mai mulţi magistrate care îşi exprimă opiniile pe bloguri proprii, pe conturi de socializare. Am reiterat răspunsul, cu menţiunea că nu cunosc personal respectivii magistraţi. În afara acestor întrebări, nu am primit nicio altă întrebare, nici de la ministru, nici de la secretarii de stat. (…) Adevărul trebuie spus simplu, fără patimi, fără teamă. M-a întrebat cineva dacă îmi este teamă. Nu îmi este teamă, adevărul e unic”, a precizat Horodniceanu.