„Aplicând aceste considerente de principiu cu privire la competenţele constituţionale şi legale ale actorilor implicaţi în procedura de revocare a procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatăm că, deşi în răspunsul Preşedintelui României la cererea formulată de ministrul Justiţiei de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, acesta conchide că ‘nu se poate da curs propunerii de revocare’, întrucât consideră că ‘argumentele cuprinse în raportul privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie nu sunt de natură să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse’, din analiza conţinutului acestui răspuns, rezultă că Preşedintele României a realizat o analiză de legalitate şi temeinicie a motivelor invocate de ministrul Justiţiei”, se arată în motivarea Liviei Stanciu.
Potrivit acesteia, preşedintele României face trimitere la „evaluările sistematice realizate atât de instituţiile interne abilitate legal, cât şi de cele de la nivel european ori internaţional, care apreciază permanent pozitiv activitatea şi managementul DNA, acoperind o perioadă de timp mult mai îndelungată decât cea care face obiectul Raportului privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie” şi la Hotărârea 52/2018, prin care Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că „aspectele sesizate de ministrul Justiţiei nu denotă deficienţe în exercitarea atribuţiilor manageriale de către procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în conţinutul Raportului fiind enumerate generic componentele manageriale, fără o individualizare concretă a resurselor nelegal folosite, a deficienţelor comportamentale, a atribuţiilor legale neîndeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos”.
De asemenea, arată magistratul, şeful statului constată că, „în partea introductivă a Raportului, autorul său îl califică drept o luare de poziţie, elaborată pe fondul dezbaterilor care au avut loc în spaţiul public în perioada februarie 2017 – februarie 2018, ceea ce poate induce percepţia că documentul prezintă şi o perspectivă proprie a ministrului Justiţiei cu privire la încadrarea acţiunilor/inacţiunilor procurorului evaluat, percepţie întărită şi de prezenţa în cuprinsul Raportului a unor aspecte vizând cariera profesională a autorului documentului”.
Mai mult, se arată că, „deşi Raportul invocă drept temei juridic articolul 51 alineatul (2) litera b) din Legea nr. 303/2004, argumentele prezentate sunt fie improprii, fie nu sunt relevante pentru tipul de evaluare avut în vedere de articolul 51 alineatul (2) litera b) coroborat cu articolul 51 alineatul (3)-(6) din Legea 303/2004”.
Conform Liviei Stanciu, toate aceste considerente constituie o evaluare a motivelor invocate de ministrul Justiţiei, pe care preşedintele României o realizează din perspectiva legalităţii şi temeiniciei lor şi nicidecum a oportunităţii măsurii revocării, cum în mod greşit a calificat-o chiar autorul răspunsului.
„Or, calificarea eronată a argumentelor pe care se fundamentează refuzul nu poate constitui ea însăşi izvor al unui conflict juridic de natură constituţională. Întrucât Preşedintele şi-a exercitat atribuţia conferită de Constituţie (articolul 94 litera c) şi prevăzută expres de Legea 303/2004 (articolul 54 alineatul (4)), nu se poate susţine că acesta a acţionat ultra vires, astfel încât conduita sa să genereze un conflict juridic de natură constituţională”, susţine Stanciu.
„Prin urmare, constatăm că atât Preşedintele României, cât şi ministrul Justiţiei şi-au exercitat competenţele prevăzute de Constituţie şi lege, fără să îşi aroge competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori să refuze îndeplinirea anumitor acte care intrau în obligaţiile lor constituţionale. Fiecare autoritate publică şi-a îndeplinit atribuţiile conform cu prevederile Constituţiei, astfel încât, în aceste condiţii, diferendul invocat de prim-ministrul României cu privire la refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi, nu poate fi echivalat cu un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte”, conchide judecătorul constituţional.
Pe 30 mai, Curtea Constituţională a României a constatat că există conflict între puteri în cazul respingerii de către şeful statului a revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. CCR a indicat că preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii ministrului Justiţiei.