Summitul B9 a adoptat o declaraţie comună. Iohannis: Trebuie să consolidăm în continuare flancul estic al NATO

„Declaraţia comună (…) reflectă evaluările şi obiectivele comune pentru consolidarea securităţii euroatlantice. (…) În primul rând, trebuie să consolidăm în continuare flancul estic al NATO, baza unei abordări coerente şi integrate. Aici trebuie să implementăm în continuare iniţiativele dezvoltate ca parte a prezenţei înaintate NATO pe flancul estic, măsuri care, pe fond, întăresc capacitatea de descurajare şi de apărare colectivă a Alianţei pe toate dimensiunile – terestră, aeriană, maritimă – precum şi – foarte important – în spaţiul cibernetic. Au fost realizate progrese semnificative de la summitul aliat de la Varşovia şi pe această bază ne-am angajat să contribuim în continuare la creşterea interoperabilităţii forţelor şi capabilităţilor noastre, precum şi la procesul de adaptare a NATO, inclusiv în ceea ce priveşte structura de comandă aliată, cu aranjamente eficiente, credem noi, pentru regiunea noastră. În al doilea rând, este necesar să ne asigurăm că ne îndeplinim individual cât mai bine angajamentele luate, angajamentele pentru consolidarea capabilităţilor NATO şi să realizăm paşi concreţi în ceea ce priveşte împărţirea echitabilă a responsabilităţilor”, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu preşedintele polonez, Andrzej Duda.

El a subliniat că asigurarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare şi investiţiile în modernizarea capabilităţilor sunt investiţii în propria securitate, context în care a precizat că „România şi-a ţinut cuvântul privind angajamentele asumate pe această dimensiune şi acţionează, ca şi alţii, să urmeze acest exemplu”.

Şeful statului a arătat că a reafirmat angajamentul pentru proiectarea stabilităţii dincolo de teritoriul aliat.

„NATO nu este izolat şi, din păcate, provocările de securitate din jurul nostru atât la est, cât şi la sud, nu lasă altă opţiune decât aceea de a consolida în continuare capacităţile Alianţei de abordare a acestor ameninţări într-un mod cuprinzător. Aici intră deopotrivă sprijinul partenerilor noştri în construirea capacităţilor şi consolidarea rezilienţei lor, cât şi contribuţia noastră la lupta împotriva terorismului”, a arătat el.

Alte articole

Carmen Iohannis, pusă la colț după apariția de la secția de votare din Sibiu. Cum s-a îmbrăcat soția președintelui

Victor Ponta, despre cele două mandate ale lui Klaus Iohannis: „Au fost 10 ani răi pentru cei mai mulţi dintre noi; am avut toţi „ghinion”!”

Iohannis a reiterat sprijinul acordat abordării actuale a NATO faţă de Rusia.

„În al cincilea rând, am evidenţiat rolul parteneriatelor NATO şi a politicii sale a uşilor deschise în consolidarea bunei guvernanţe, securităţii şi stabilităţii în Europa şi în vecinătatea sa. NATO este o alianţă politico-militară unică, fundamentată pe un set de valori, de aceea perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Balcanii de Vest sau partenerii noştri din Est reprezintă un stimulent puternic pentru continuarea proceselor de reformă”, a adăugat Iohannis, potrivit Agerpres.

Preşedintele Iohannis a afirmat că în „contextul dinamicii şi diversificării provocărilor de securitate actuale o acţiune sinergică între NATO şi Uniunea Europeană devine tot mai importantă, aşa cum este şi complementaritatea acţiunii celor două organizaţii în gestionarea provocărilor”.

„Am subliniat importanţa unităţii, solidarităţii şi a unei legături puternice transatlantice, pe care România o susţine ferm, principii cheie pentru ca NATO să abordeze eficient provocările de securitate cu care se confruntă”, a arătat şeful statului.

El a fost întrebat dacă se teme de reacţia SUA şi a altor ţări din Europa membre ale NATO în legătură cu unitatea acţiunilor, luând în calcul priorităţile fiecărui stat în domeniul securităţii şi Flancul de Est.

„Nu mi-e teamă. (…) Relaţia transatlantică este vitală, este mult mai mult decât o simplă relaţie diplomatică, economică sau de tip tratat, este chiar nervul central al democraţiei pe care noi o trăim şi o consolidăm în statele noastre. De aici rezultă clar că, indiferent de anumite sincope temporare, noi trebuie să avem puterea să mergem împreună mai departe. Nu există nicio alternativă. NATO este de departe cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată. NATO a reuşit să păstreze pacea şi pe continentul european împreună cu proiectul european pentru multe decenii deja şi avem de gând să continuăm tot aşa. Faptul că există mai degrabă dezbateri decât disensiuni între diferite abordări, din punctul meu de vedere nu constituie o problemă, ci o oportunitate. Au trecut mulţi ani în care lucrurile au mers mai departe în virtutea inerţiei. Este natural ca acum, când mişcarea este mai amplă, când problemele globale sunt mai complexe decât au fost vreodată, să repunem în discuţie anumite teme. Acest lucru nu este greşit, este bine, fiindcă în final dorim să avem o abordare comună care nu este doar de tip teoretic, ci este o abordare comună pe care la nevoie, sperăm să nu fie cazul, să o punem şi în practică împreună. Din acest punct de vedere, (…) eu mă număr printre liderii de naţiuni care consideră că NATO este solidă, este unitară şi mergem mai departe împreună”, a spus Iohannis.

El a subliniat că regiunea Mării Negre este un subiect care se află constant pe agenda NATO.

„Pentru noi, regiunea Mării Negre este vitală, fiindcă acolo trăim, dar trebuie să subliniez că este important şi este important pentru noi toţi din Formatul Bucureşti 9 să reiterăm importanţa unei abordări integrate a flancului estic. Atâta vreme cât vom avea o abordare unitară vom fi foarte puternici. Dacă am începe să rupem flancul estic în mai multe bucăţele care se tratează separat, această unitate ar fi un pic mai dificil de garantat”, a spus Iohannis.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că Declaraţia comună adoptată la reuniunea la nivel înalt în Format B9 va contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.

„Am acceptat cu o clipă înainte o declaraţie comună a Formatului Bucureşti 9 cu privire la summitul de la Bruxelles, care va avea loc în curând. Este vorba de felul cum vedem noi viitorul NATO, în ce direcţie am dori să acţionăm. (…) Consider că declaraţia comună de astăzi, precum şi perspectiva coerentă în legătură cu viitorul NATO vor contribui la luarea deciziilor în cadrul summitului de la Bruxelles. Declaraţia vorbeşte despre provocările de astăzi şi despre toate ameninţările asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenţia, despre ameninţările din flancul de est, atitudinea Rusiei, este vorba despre conflictul militar din Ucraina, care încă nu este soluţionat, vorbeşte despre situaţia din Orientul Apropiat, este vorba despre responsabilitatea noastră în ceea ce priveşte funcţionarea alianţei, dar şi demonstrarea solidarităţii în cadrul Alianţei Nord Atlantice”, a spus preşedintele Poloniei.

El a precizat că nu există nicio problemă între statele membre ale Formatului B9 şi ceilalţi membri ai NATO, arătând că Înaltul reprezentant al secretarului general al Alianţei a fost prezent la dezbateri.

„Nu sunt ameninţări ale unităţii, deoarece noi adoptăm această declaraţie comună înainte de Summitul NATO, un succes evident care se manifestă când suntem de acord în cele mai importante puncte. Avem o abordare şi idei similiare în ceea ce priveşte cum să prevenim eventualele ameninţări, cum să construim acest spaţiu de securitate”, a spus preşedintele polonez.