Agenţia spaţială europeană a restabilit contactul cu sonda rusă Phobos-Grunt

O staţie ESA din oraşul australian Perth „a stabilit contactul cu sonda rusă Phobos-Grunt”, marţi, la ora 20.25 GMT, potrivit AFP. „Acesta a fost primul semnal primit pe Terra după lansarea acestei misiuni marţiene, pe 8 noiembrie”, se afirmă pe site-ul ESA.

„Am lansat o comandă pentru a porni emiţătorul, iar sonda ne-a trimis datele telemetrice. În schimb, nu cunoaştem încă alte detalii şi nu suntem foarte siguri despre ceea ce am primit. A fost primul semn de viaţă primit de la sondă„, a declarat un purtător de cuvânt al Centrului european pentru operaţiuni speciale (ESOC) din oraşul german Darmstadt.

Staţia din Perth a fost modificată de inginerii de la ESA pentru „a putea să trimită mai bine comenzi în spaţiu” către sonda rusă aflată în derivă, pe o „orbită foarte joasă, foarte puţin favorabilă” şi „foarte greu de relansat„, afirmă specialiştii de la ESOC.

Operaţiunea este cu atât mai complicată cu cât „ferestrele de emisie şi de recepţie sunt foarte scurte – între cinci şi zece minute”, a dezvăluit acelaşi purtător de cuvânt.

Alte articole

„Șarpe solar” surprins în imagini de Agenția Spațială Europeană. Cum se explică fenomenul

Inginerii de la ESA studiază alături de colegii lor ruşi, care coordonează această misiune, „măsurile necesare” care trebuie să fie luate pentru a încerca să se reia controlul asupra sondei Phobos-Grunt, au declarat, la rândul lor, reprezentanţii Agenţiei spaţiale ruse (Roskosmos).

Marţi, Roskosmos estima că „nu mai există practic nicio şansă pentru a efectua această misiune”, după ce controlul asupra sondei a fost pierdut pentru un timp atât de îndelungat.

„În orice caz, aparatul nu va supravieţui până la următoarea fereastră de lansare spre Marte”, care va avea loc abia peste doi ani, a declarat Vitali Davydov, directorul adjunct al Agenţiei spaţiale ruse.

La fiecare doi ani, distanţa dintre Marte şi Terra se reduce, ceea ce uşurează lansările spre planeta roşie, iar fereastra de lansare actuală, ce beneficiază de aceste condiţii favorabile, se va închide la sfârşitul acestei luni.

Sonda Phobos-Grunt a fost lansată cu ajutorul unei rachete Zenit de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, pe 8 noiembrie.

Însă motoarele ei adiţionale nu au pornit pentru a o propulsa spre Phobos – un satelit al planetei Marte -, iar specialiştii ruşi au încercat în van de atunci să reia controlul de la distanţă asupra sondei, pentru a o face să se înscrie pe traiectoria corectă.

Phobos-Grunt, alcătuită din două module – din care unul era capabil să revină pe Terra -, avea ca obiectiv colectarea unor eşantioane de rocă şi praf de pe Phobos. Scopul era să determine dacă Phobos este un asteroid rămas captiv pe orbita lui Marte sau dacă acest mic corp ceresc – cu un diametru de 18 kilometri – este un fragment desprins din planeta roşie.

Sonda Phobos-Grunt a fost prima tentativă a Rusiei de a realiza o misiune de explorare interplanetară, după eşecul suferit în noiembrie 1996 de sonda Mars 96, care s-a prăbuşit în Oceanul Pacific.

Eşecul acestei sonde ar reprezenta în acelaşi timp eşecul primei misiuni a Chinei spre Marte, întrucât Phobos-Grunt ar trebui să plaseze satelitul Yinghuo-1 pe orbita planetei roşii, cu scopul de a-i studia şi monitoriza suprafaţa şi câmpul magnetic.