Asociaţiile magistraţilor spun, de asemenea, că este inacceptabil că persoane care ocupă funcţii de conducere la vârful statului român să îşi folosească influenţa pentru a pune presiune asupra judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauze în care aceştia sunt judecaţi.
Într-un comunicat de presă transmis luni, UNJR şi AMR arată că, după ce de peste zece ani justiţia a fost afectată de protocoale şi hotărâri secrete, de campanii electorale focusate pe justiţie, de “telejustiţie” şi bilanţuri triumfaliste ale luptei anticorupţie, magistraţii nu pot sta pasivi văzând că se trece acum la „justiţia populară”, unde problemele justiţiei se vor rezolvate în stradă, numărând protestatarii pro sau contra unei teme care priveşte justiţia.
„Experienţa din ultimii 10 ani a demonstrat nocivitatea – atât pentru justiţie, cât şi pentru societate şi clasă politică – a acestui mod de abordare populist al justiţiei. Este, de asemenea, inacceptabil că persoane ce ocupă funcţii de conducere la vârful statului român să îşi folosească influenţa pentru a pune presiune asupra judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauze în care aceştia sunt judecaţi”, mai spun UNJR şi AMR.
Potrivit acestora, justiţia se confruntă în prezent cu multiple probleme, de la protocoale secrete şi abuzuri, la supraîncărcarea instanţelor şi parchetelor, legislaţie incoerentă, bugete insuficiente şi deficit de personal şi este legitim că societatea şi cetăţenii să fie preocupaţi de aceste probleme, însă fiecare dintre aceste aspecte trebuie evaluate obiectiv, văzând ce a funcţionat bine şi corectând ce nu a mers bine, iar o asemenea evaluare nu se poate face decât discutând raţional, profesionist şi instituţional.
„Am fost primii noi, asociaţiile de magistraţi, care am expus public aceste probleme şi am făcut nenumărate demersuri pentru soluţionarea lor. În acelaşi timp, însă, este de datoria noastră să atragem atenţia că nu politizarea disfuncţionalităţilor din justiţie va conduce la soluţionarea lor. După ce ani de zile justiţia a fost folosită că armă în bătălia politică, trebuie să se revină la normalitatea democratică unde justiţia nici să nu fie atrasă şi nici folosită în bătăliile politice. Justiţia este deasupra bătăliilor politice, iar în faţa ei toţi trebuie să fie egali. Pentru acest motiv, justiţia trebuie să fie independentă în raport de toate celelalte puteri şi autorităţi, în special faţă de serviciile de informaţii şi clasa politică. Facem de aceea un apel tuturor autorităţilor care vor cu adevărat o justiţie independentă să dialogheze interinstituţional în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru îmbunătăţirea actului de justiţie”, adaugă UNJR şi AMR.
Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” a trimis, luni, către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de ”atacurile recente ale reprezentanţilor de seamă ai puterii legislative şi ai puterii executive”, după discursurile de la mitingul PSD, dar şi în urma declaraţiilor făcute duminică seară de Liviu Dragnea, la Antena 3. ”Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie”, se arată în document.
CSM a anunţat, ulterior, că Secţia pentru procurori a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări cu privire la afirmaţiile liderului PSD, Liviu Dragnea, pentru a stabili dacă a fost afectată independenţa sistemului judiciar.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică la Antena 3 că a fost „coordonat” şi este „o acţiune clară, comandă de la Iohannis” faptul că lui Daniel Horodniceanu i-a fost prelungit mandatul de procuror şef al DIICOT, interimar, în contextul în care preşedintele PNL, Ludovic Orban, a depus plângere penală împotriva premierului Viorica Dăncilă pentru înaltă trădare. Dragnea a afirmat că speră ca niciun procuror „să nu rişte atât de mult” să dea curs acestei „demenţe”, afirmând că „foarte mulţi procurori riscă să plătească greu”.