CSM cere schimbarea procedurii de numire şi revocare a şefilor de parchete

CSM anunţă, joi, că Secţia pentru procurori a hotărât, în urma deciziei CCR privind revocarea şefei DNA, sesizarea ministrului Tudorel Toader şi a preşedintelui Comisiei parlamentare pentru legile justiţiei în legătură cu propunerea de modificare a alineatelor 1 şi 4 ale articolului 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează procedura de numire şi, respectiv, de revocare din cele mai înalte funcţii de conducere în Ministerul Public.

Comunicatul CSM:

„În concret, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a propus modificarea dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi (4) din Legea nr.303/2004, după cum urmează:

Art. 54.- (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
…………………………………………………………………………………………………..
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei. Secţia pentru procurori se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”
 
În măsura în care se apreciază că, totuşi, propunerea de selecţie în aceste funcţii trebuie să rămână atributul ministrului justiţiei, Secţia pentru procurori a propus modificarea normei mai sus menţionată, după cum urmează:
 
„Art. 54.- (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
…………………………………………………………………………………………………..
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”
 
În ambele cazuri, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii consideră că modificarea legislativă propusă asigură consolidarea rolului pe care însăşi Legea fundamentală îl atribuie Consiliului Superior al Magistraturii prin dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţia României”.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

Joia trecută, Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA.