Viaţa în lumea animalelor se desfăşoară după legea celui mai puternic, a celui mai rapid sau a celui mai rezistent, dar dincolo de aceste însuşiri fizice o omidă ne demonstrează că natură funcţionează şi după legea absurdului. Deşi prin natura ei ar trebui să se ferească de prădători, ea nu face decât să provoace o broască invitându-se parcă să fie mâncată.
Broasca a fost extrem de tolerantă, i-a dat şansa să scape, însă omida a devenit extrem de enervantă, mai să deschidă ea însăşi gura broaştei. În faţa unei astfel de „aroganţe”, povestea s-a sfârşit previzibil.