Primele reacţii de la Bucureşti, după apelul ambasadelor privind modificările legislaţie penale

UPDATE Îngrijorarea celor 12 ambasadori privind independenţa judecătorilor şi procurorilor rezultă în primul rând din publicarea protocoalelor secrete dintre serviciile de informaţii şi diverse instituţii cheie din sistemul judiciar, consideră secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

„Cred că îngrijorarea celor 12 ambasadori privind independenţa judecătorilor şi procurorilor rezultă în primul rând din publicarea protocoalelor secrete dintre serviciile de informaţii şi diverse instituţii cheie din sistemul judiciar, protocoale care au arătat existenţa unor mecanisme total ilegale şi total în afara Constituţiei. Acele protocoale care puneau magistraţii într-o relaţie de subordonare faţă de câţiva şefi din serviciile secrete. Adică aceia care tăiau şi spânzurau în România. Trebuie să subliniez că prima regulă a respectării statului de drept este obligaţia ca absolut toţi reprezentanţii statului român să respecte Constituţia României şi legile ţării. Şi este evident faptul că acest lucru nu se întâmplă şi în cazul preşedintelui României, în ceea ce priveşte o decizie a Curţii Constituţionale a României. Şi poate că acesta ar trebui să fie un subiect de îngrijorare din partea distinşilor ambasadori”, a afirmat Ştefănescu, într-un comunicat transmis joi Agerpres.

În context, el a dat o serie de asigurări celor 12 ambasadori: „Trebuie să îi asigur pe distinşii reprezentanţi ai celor 12 ambasade că toate amendamentele aduse la Codul de procedură penală au fost formulate având la bază următoarelor imperative: transpunerea Directivei UE 2016/343 privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil (directivă de altfel obligatorie pentru toate statele membre ale UE); punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile CCR (decizii care sunt definitive şi general obligatorii); punerea în acord a legislaţiei penale naţionale cu deciziile CEDO (de asemeni sunt obligatorii pentru România)”.

Codrin Ştefănescu i-a rugat pe semnatarii scrisorii să analizeze o situaţie: „dacă în viitorul apropiat, în urma recepţiilor sau întâlnirilor pe care le organizează, nu există riscul ca domnul Ludovic Orban să facă vreo plângere penală pentru trădare de ţară, iar DIICOT să deschidă o anchetă penală, doar pentru că invitaţii conspiră şi spionează împreună cu gazdele din ambasadă”.

Alte articole

Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu ambasadorul SUA Kathleen Kavalec: ”În ultimul an, Statele Unite au urcat în top 4 investitori străini în România”

UPDATE: Reacția SRI / Ambasada SUA din România a emis o alertă de securitate. Un lăcaș religios se află sub amenințarea unui posibil atac

„Pentru că, stimaţi ambasadori, asta se petrece în România. Acum! Guvernul este anchetat de DIICOT pentru spionaj şi înaltă trădare de ţară, motivul fiind întâlnirile oficiale cu omologii lor din Israel. Deci, asta numesc eu Stat Paralel şi putere ocultă în România şi asta ar trebui să vă îngrijoreze şi pe dumneavoastră”, a adăugat Codrin Ştefănescu.

_______________

Florin Iordache consideră că modificările la Codul de procedură penală au fost supuse controlului de constituţionalitate, iar dacă se descoperă că acestea nu respectă deciziile CCR, comisia le va modifica.

„Înţeleg că a apărut o scrisoare din partea ambasadelor care îşi manifestă o serie de îngrijorări. Eu consider că aceste îngrijorări nu au niciun fel de motiv. Cei care şi-au exprimat aceste îngrijorări, atât timp cât nu sunt nişte precizări concrete, cele care vizează Codul de procedură penală e supus controlului de constituţionalitate la CCR şi, dacă CCR va constata că anumite articole nu sunt în concordanţă cu Constituţia, fără îndoială le vom modifica. Aşa cum sunt făcute nu dau niciun motiv pentru a fi îngrijoraţi, pentru că în niciun caz prin acel Cod de procedură penală nu am făcut decât să punem în concordanţă”, a spus Florin Iordache, citat de news.ro.

„Suntem totuşi Parlamentul României, suntem votaţi de cetăţenii României, este dreptul Parlamentului de a legifera, sunt sigur că modificările şi la Codul de procedură penală, şi la Codul penal, şi la celelalte coduri, şi la celelalte legi ale Justiţiei au ţinut cont de deciziile Curţii Constituţionale, de deciziile Comisiei de la Veneţia, şi atunci când au fost articole în care s-a încălcat prevederea Curţii Constituţionale, au fost duse la Curte, Curtea şi-a exprimat un punct de vedere”, a declarat Claudiu Manda.

Cât priveşte îngrijorările partenerilor străini cu privire la combaterea infracţiunilor cu violenţă, a traficului de persoane, a traficului de droguri, vicepreşedintele Senatului a reiterat că mai întâi trebuie să vadă documentul, cine îl redactează şi care este articolul la care se face referire.

„Haideţi să vedem documentul, haideţi să vedem cine redactează, haideţi să vedem care este articolul la care face referire. Dacă face referire la articolele pe care le-am văzut în spaţiul public de la mişcarea domnului Cioloş, cum scapă violatorii, martorii protejaţi – lucru care este absolut diferit de ce scrie în textul legii -, sigur că nici măcar nu avem cum să fim noi îngrijoraţi de această percepţie, atât timp cât în lege nu sunt lucrurile prevăzute aşa cum le descriu îngrijorările respective”, a susţinut Manda.

La rândul său, liderul grupului PSD din Senat, Şerban Nicolae, consideră că apelul ambasadelor ţărilor partenere transmis joi către România referitor la modificarea legislaţiei penale vine din partea unor reprezentanţi ai ambasadelor pe care nu îi cunoaşte.

„Nu-i cunosc. Nu ştiu cine sunt aceşti reprezentanţi, nu ştiu care le este statutul ca să putem dialoga. Dacă e vorba de nişte ziduri, o să vedem dacă putem să le transmitem un mesaj din partea clădirii Palatului Parlamentului. Altminteri, eu m-am săturat de această formulă arogantă de comunicare a unor funcţionari, reprezentanţi incerţi şi anonimi. Cine verifică toată legislaţia în materie de statut al corpului diplomatic şi consular o să vadă că nu există aşa ceva, nu există comunicate ale ambasadelor, reprezentanţi… Nu-mi aduc aminte să fi fost o şedinţă a Guvernului american prezidată de preşedintele Donald Trump care să ia în discuţie o asemenea chestiune, care să transmită un punct de vedere oficial în numele SUA. Oricum, nu cred că ar face aşa ceva, pentru că nu cred că există vreo dispoziţie care să spună că vreun stat se amestecă în procedura de legiferare din România, indiferent de stat partener/nepartener, strategic/nestrategic. N-am ce să comentez, cu zidurile să vorbească zidurile”, a afirmat Şerban Nicolae la Senat, citat de Agerpres.

El a menţionat că Legea fundamentală a României nu prevede în procedura de legiferare consultarea ambasadelor sau a reprezentanţilor unor ambasade.

„Sunt alături de ei în greaua suferinţă care îi încearcă în materie de îngrijorare, să stea liniştiţi, să-şi vadă de treburile lor. Nu există niciun fel de atribuţii, m-am uitat încă o dată în Constituţie. N-am văzut în procedura de legiferare consultarea ambasadelor sau a reprezentanţilor unor ambasade, a birourilor de presă ale ambasadelor. M-am săturat de acest mecanism în care unii din România (…) care caută la Înalta Poartă sau la Stăpânire şi se agaţă de orice fel de prieten al unui subconsilier adjunct, al unui subsecretar care este la cabinetul nu ştiu cui. Nu, aşa ceva nu există şi cred că ar trebui să ieşim din zona de raportare în materie de relaţii internaţionale la licurici. Statele nu spun nimic. Reprezentantul unui stat în România este ambasadorul sau, după caz, alt rang, ca şef al misiunii diplomatice. În chestiunea asta nu există personaje colective, nu există ceaţă. Reprezentanţii statelor sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României, dacă preşedintele României care a primit scrisorile de acreditare ale tuturor şefilor de misiuni ale statelor aflaţi la Bucureşti nu reacţionează, înseamnă că doreşte să comunice cu birourile de presă ale ambasadelor, cu reprezentanţi, cu clădiri.

Ambasadele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii au transmis joi un apel comun în care cer autorităţilor române „să ia în considerare potenţialul impact negativ al amendamentelor la legislaţia penală”. 

„Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice pași înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor. Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia”, este mesajul comun transmis de ambasadele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii, potrivit unui comunicat de presă.