Agenţia de Mediu Timişoara: La aplicarea legislaţiei, totul a fost în regulă la proiectul Certej

Directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, Gabriela Lambrino, a declarat, luni, corespondentului Mediafax, că legislaţia în vigoare nu o obligă să anunţe autoritatea naţională de mediu atunci când emite un acord de mediu similar cu cel emis pentru exploataţia minieră de la Certej, judeţul Hunedoara.

„La nivel de aplicare a legislaţiei, totul a fost în regulă. Legislaţia de mediu încă în vigoare aşa prevede, nu e necesară anunţarea autorităţii naţionale de mediu. Nici acum legislaţia de mediu nu prevede ca un amplasament într-o regiune să fie aprobat de Agenţia Naţională de Mediu. Dacă, de exemplu, proiectul se întinde pe două regiuni, atunci competenţele revin Agenţiei Naţionale”, a declarat Lambrino.

Potrivit directorului Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, a existat o transparenţă în privinţa paşilor care au fost urmaţi până la emiterea acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej, judeţul Hunedoara.

Mai mult, Gabriela Lambrino a spus că nu sunt motive pentru a fi demisă şi că nu intenţionează nici să demisioneze din funcţie.

Alte articole

Şedinţă extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, la Ministerul Mediului, ca urmare a avertizărilor hidro-meteo

Guvernul, pregătit să emită stare de alertă! Ciclonul Ashley și viitura de pe Dunăre lovesc România. Declarațiile făcute de Ministrul Mediului

„Acel proiect nu avea de ce să ajungă la Agenţia Naţională de Mediu. A fost pus pe site la noi, nu am de ce să demisionez şi nici de ce să fiu demisă, nu am greşit cu nimic. Doamna ministru Rovana Plumb are competenţe să trimită Corpul de control. Deocamdată mi s-a solicitat un calendar cu toată procedura, iar mâine (marţi – n.r.) îl vom trimite la minister. Nu înţeleg de ce doamna ministru nu i-a consultat şi pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizări, care cunoşteau o bună parte a actelor”, a spus Lambrino.

Gabriela Lambrino a explicat, totodată, că primul pas în obţinerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu.

„Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat funcţiunea zonei, din teren agricol în teren industrial pentru destinaţia de exploatare minieră auro-argintifieră. Solicitarea a fost depusă în anul 2007 şi s-au urmat toate procedurile legale din legislaţie, inclusiv trimiterea către minister a faptului că această unitate ar putea avea impact transfrontier, în sensul că ar putea fi afectate statele învecinate. Mai exact, în cazul în care nu se respectă anumite chestiuni: nu se face un baraj solid şi apele care spală exploatarea, care au un oarecare conţinut de cianuri, se varsă în râul Mureş şi dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Mureşul să poată polua prin circuitul de apă. Dar la cât e debitul de pe Mureş, nu au cum să polueze, nici măcar peştii nu vor fi afectaţi. Impactul transfrontier s-a făcut cu consultarea părţilor vizate şi anume Ministerul Mediului din Ungaria şi Ministerul Mediului din Serbia”, a spus Lambrino.

Directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara a subliniat că procedura până la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasă şi s-au ţinut şedinţe de consultări în cele trei state vizate.

„Procedura până la a ajunge să emiţi un accord de mediu e anevoioasă. S-au ţinut consultări în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, dar şi în Serbia. S-au ţinut astfel de consultari şi la Timişoara. În final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial că s-au încheiat consultările dintre cele trei state, anul acesta, în luna februarie. În decembrie anul trecut a avut loc ultima rundă de consultări în Timişoara. În cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat că se doreşte construirea proiectului respectiv. În iulie 2012, după ce existau toate avizele şi documentele solicitate, nemaijustificându-se altă solicitare, s-a emis acordul de mediu. O respingere nu se poate da decât în condiţii de ilegalitate, iar aici nu era cazul”, a spus Lambrino.

Gabriela Lambrino a specificat că decizia finală în privinţa acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, în prezenţa Georgetei Barabaş, actual consilier al ministrului Mediului.

„Decizia finală a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, când doamna Rovana Plumb era deja numită ministru, împreună cu toate instituţiile care ne acuzau, până în acel moment, de încetinire a proiectului, inclusiv Agenţia Judeţeană de Mediu, condusă atunci de Georgeta Barabaş, actualmente consilieră a ministrului Mediului, Rovana Plumb”, a concluzionat Lambrino.

Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

Potrivit directorului general al Deva Gold, Nicolae Stanca, compania a obţinut acordul de mediu pentru exploatarea de suprafaţă a zăcământului de aur de la Certeju de Sus, judeţul Hunedoara, şi aşteaptă finalizarea formalităţilor pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie, pe care speră să le obţină în maxim patru luni.

„Derulăm formalităţile pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie pentru uzinele de preparare şi pentru alte construcţii necesare începerii exploatării efective a zăcământului. Suntem în faza de scoatere din circuitul agricol a unor terenuri preluate de noi. Sperăm să obţinem aceste autorizaţii în trei, maxim patru luni şi apoi vom începe. Practic, exploatarea zăcământului de aur va începe în 2015. Va fi o lucrare de suprafaţă, pe teritoriul fostei cariere, însă suprafaţa de exploatare va fi triplată. Valoarea totală a investiţiei este de minim 200.000 de milioane de euro, iar exploatarea efectivă va fi timp de 16 ani, apoi se vor lucra alţi patru ani post-închidere. Pentru faza de costrucţii e nevoie de 800 de angajaţi, iar pentru cea de exploatare de 450-500”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca.

El a spus că Deva Gold a preluat de la localnici în total 450 de hectare de teren în zona Certeju de Sus, însă exploatarea efectivă va fi pe o suprafaţă mai mică.

„O parte din suprafaţă va fi acoperită de uzina de preparare, alta de sediul social, alta de organizarea de şantier. De asemenea, 30 la sută o vom folosi ca zonă de protecţie şi această suprafaţă nu va fi modificată, adică nu se va înlătura vegetaţia. Exploatarea se va face în carieră”, a afirmat Stanca.

Potrivit acestuia, în faza de exploatare nu se vor folosi cianuri.

„Vom folosi altă tehnică faţă de exploatarea de la Roşia Montană. În faza de exploatare nu se vor folosi deloc cianuri. Dacă va fi vorba de prelucrare şi dacă statul român va considera că acest concentrat rezultat trebuie adus la stadiul de aur dore, atunci procedeul va fi cu circuit închis şi cu un adaos minim de cianură, adaos care ar fi mai puţin de o treime din norma admisă de legislaţia UE”, a spus directorul general al Deva Gold.

Pe de altă parte, trei organizaţii nonguvernamentale – Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation -, implicate până acum activ în diverse campanii de mediu ce privesc mineritul, contestă proiectul minier de la Certej şi condamnă emiterea acordului de mediu pentru acesta pe motiv că are un impact devastator asupra zonei şi ar putea fi un precedent pentru aprobarea proiectului de la Roşia Montană, din judeţul Alba, susţinând că în ambele cazuri s-ar folosi cianura în procesul de extracţie a aurului.

Directorul executiv al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Ştefania Simion, a declarat, luni, corespondentului Mediafax, că în prezent cele trei ONG-uri parcurg o procedură prealabilă în care aşteaptă răspunsul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timişoara la o serie de clarificări solicitate.

„Vom ataca la instanţa competentă legalitatea acordului de mediu emis de către APM Timişoara pentru proiectul Certej. Mai întâi trebuie să îndeplinim procedura prealabilă pe lângă autoritatea care l-a emis, urmând ca după ce primim răspunsul acestei autorităţi să introducem acţiunea la instanţa competentă”, a spus Ştefania Simion.

Ea a adăugat că din punctul de vedere al celor trei organizaţii proiectul „are un impact devastator asupra mediului” deoarece ocupă o suprafaţă foarte mare care „ar fi afectată în mod iremediabil prin defrişări, prin distrugerea biodiversităţii, prin strămutarea unei părţi a localităţii”.

„Ne îngrijorează tehnologia care ar fi folosită în cadrul proiectului şi anume folosirea cianurilor. Din această perspectivă, proiectul are un impact potenţial transfrontalier deoarece aşa a şi fost încadrat în cadrul impactului asupra mediului. În cazul unui accident ar fi afectate cursurile de apă din întreaga regiune şi peste frontieră. Ne provoacă îngrijorări faptul că în cadrul evaluării impactului nu s-a efectuat niciun fel de cercetare arheologică a zonei, nu se ştie dacă în sol ar putea fi bunuri care să aparţină patrimoniului cultural naţional”, a spus Simion.

Ea a afirmat că cercetarea arheologică era necesară deoarece este de notorietate faptul că în aceste zone s-a făcut minerit încă din perioada romană, fiind bogate în situri arheologice.

„Ne provoacă îngrijorări şi impactul social, deoarece asemenea exploatări sunt unele pe termen foarte scurt care nu aduc o dezvoltare durabilă şi sustenabilă în localităţile respective, ci numai le deposedează de resurse, anulându-le orice fel de posibilităţi de a dezvolta activităţi, precum turismul sau agricultura pe termen lung”, a spus Ştefania Simion.

Potrivit sursei citate, publicul din România şi din ţările potenţial afectate, cum ar fi Ungaria, nu a fost informat despre acest proiect.

Ştefania Simion a spus, totodată, că proiectul de la Certej este un precedent periculos pentru proiectul de la Roşia Montană deoarece, prin aprobarea unor proiecte de mai mică amploare care folosesc tot cianuri în procesul de extracţie, această tehnologie ar putea „să devină acceptabilă la nivel de percepţie publică”.

Ea a spus că, prin aprobarea unor proiecte mai mici care au şi riscuri mai mici, cum e cel de la Certej, se încearcă să se „accepte” de către opinia publică şi autorităţile europene un proiect mare cum este cel de la Roşia Montană.

Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej. Restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român, prin Minvest Deva.

Grupul canadian estimează că mina de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotaţiile actuale.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus verificarea de urgenţă a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, acesta urmând să fie anulat dacă se constată că nu a fost emis în conformitate cu legea, informează Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP).