CCR a respins sesizarea PNL şi USR asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea judiciară

UPDATE. Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea PNL şi USR referitoare la actul normativ care modifică şi completează Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit unor surse din CCR, sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, deoarece PNL şi USR nu au indicat corect textele constituţionale care ar fi încălcate.

Deputaţii PNL şi USR arată în sesizarea trimisă în 21 iunie la CCR că legea este neconstituţională în ansamblul său, iar Parlamentul a adoptat-o încălcând art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 150 din Regulamentul Senatului, referitoare la reexaminarea legii la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, ceea ce determină încălcarea dispoziţiilor art. 1, alin. (4), din Constituţie.

Semnatarii sesizării spun că cererea de reexaminare formulată de preşedintele Iohannis evidenţiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare.

Alte articole

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

Ana Birchall cere CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României, pentru a fi asigurat interimatul

Săptămâna trecută, şi preşedintele Klaus Iohannis a sesizat din nou Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară după ce în 20 iunie Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea sa  de reexaminare. El  invocă în sesizarea transmisă CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare.

Legea 304/2004 a fost respinsă pentru a treia oară de Parlament în forma trimisă de preşedinte la reexaminare.

În ultimele luni, legea a fost contestată la CCR atât de PNL şi USR, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis a atacat această lege la Curtea Constituţională şi în 2 mai. În 30 mai, CCR a respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către şeful statului. În sesizarea transmisă CCR, Iohannis se referea şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, spunând că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează.