Proiectul privind modificarea Codului penal, adoptat de Camera Deputaţilor

UPDATE. Raportul a fost adoptat marţi după-amiază de parlamentarii din Comisia parlamentară specială pentru elaborarea legilor Justiţiei, după ce proiectul privind modificările la Codul penal a fost aprobat de Senat.

În comisie, a fost păstrată forma adoptată de Senat, modificările fiind unele de natură tehnică. Comisia a acceptat un amendament al ALDE potrivit căruia pentru a se constata infracţiunea de delapidare este obligatorie plângerea penală prealabilă împotriva funcţionarului public.

……………

Plenul Camerei Deputaţilor a votat miercuri pe articole modificările la Codul penal, fiind votat raportul Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea legilor Justiţiei, care a dat în urmă cu o zi vot favorabil la forma adoptată de Senat, cu unele modificări tehnice. Niciun amendament nu a fost acceptat în plen. 

Alte articole

Cumpărarea a 32 de avioane F-35, aprobată de Camera Deputaților. Cine va avea ultimul cuvânt privind această importantă achiziție

Alexandru Rogobete vrea să continue în Parlament realizările de la Ministerul Sănătăţii. „Haideţi să facem acest lucru posibil, împreună, pentru un viitor mai sănătos pentru toţi!”

Parlamentarii PSD s-au reunit miercuri în şedinţă, la sala grupului din Camera Deputaţilor, înaintea votului final la proiectul de modificare a Codului penal. Potrivit unor surse Agerpres, la şedinţă se va face prezenţa parlamentarilor partidului, având în vedere că UDMR nu va susţine proiectul Codului penal.

Liderul deputaţilor PSD, Daniel Suciu, a declarat miercuri că este normal să existe o şedinţă a parlamentarilor PSD, înaintea votului final pe Codul penal, în condiţiile în care sunt necesare 165 de voturi pentru adoptarea acestuia de către Cameră.

„Este normal să avem şedinţă, având în vedere că ne trebuie 165 de voturi. Trebuie să avem de la 165 în sus. (…) Din moment ce este prins pe votul final, speranţa noastră este ca acest proiect să treacă”, a spus Suciu, înaintea şedinţei parlamentarilor PSD.

El a adăugat că sunt ”în jur de 6 deputaţi absenţi motivat”.

La dezbaterea pe articole, liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a arătat că, în cazul în care amendamentele propuse de Uniune nu vor fi adoptate, parlamentarii formaţiunii nu vor susţine proiectul. 

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat miercuri că este sigur că toţi deputaţii din partidul său vor vota împotriva modificărilor propuse de coaliţia de guvernare la Codul penal.

În aceste condiţii, majoritatea parlamentară PSD – ALDE ar putea să nu întrunească voturile necesare pentru a fi adoptat proiectul Codului penal.

UPDATE. Deși miercuri erau anunțate doar dezbateri asupra modificărilor formulate la Codul penal, la solicitarea liderului de grup al PSD, Daniel Suciu, plenul Camerei Deputaţilor a decis să dea și votul final.  Propunerea cu privire la votul final a fost adoptată cu 90 de voturi „pentru” şi 40 „împotrivă”.

……………………..

Marţi, proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat de plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 74 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi nouă abţineri, după o şedinţă tensionată, în care opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca şedinţa să poată continua, transmite News.ro.

Citeşte şi: Noul Codul penal merge la vot final. Modificările au trecut de Senat şi au primit raport favorabil şi de la comisia Iordache

După votul din Senat, Comisia specială pentru legile Justiţiei condusă de deputatul PSD Florin Iordache s-a întrunit din nou şi a dat raport de admitere la modificările aduse Codului penal, necesar înainte de dezbaterea legii în Camera Deputaţilor.  Legea nu a suferit modificări majore faţă de forma adoptată de Senat, fiind respinse amendamentele PNL şi USR, dar şi un amendament propus de UDMR pentru redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Cele mai importante modificări aduse Codului penal

Comisia Iordache a adoptat luni modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.

Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal”.

De asemenea Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern. Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.

”(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”, prevede amendamentul adoptat.

Comisia specială a mai decis abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu. Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi „pentru” şi două abţineri. „Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, abrogată de Comisie.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis şi modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Comisia a modificat şi termenele de prescripţie, printr-un amendament al senatorului ALDE Steluţa Cătăniciu. Alineatul (1) al articolului 154 a fost modificat astfel: „(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda”.

De asemenea, la propunerea Ministerului Justiţiei, comisia a modificat şi articolul 112 indice 1 privind confiscarea extinsă: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa  prevăzută   de  lege   este  închisoarea   de  4   ani  sau  mai   mare,   instanţa   îşi  formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.

Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente. Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.
Săptămâna trecută, comisia a decis că fostul soţ este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

Un nou protest faţă de modificările Codului penal este anunţat în Piaţa Victoriei din Capitală de la ora 19.00, sub sloganul „Ziua Decisivă pentru Romania! Protest, nu plimbare!”.

„Mâine, 4 iulie, este ziua decisivă! Mâine, se votează în Camera Deputaţilor Codul Penal! Camera Deputaţilor este for decizional, deci după acest vot, merge la promulgare la Preşedinte! Nu putem să mai protestăm cu luminiţe, copilaşi, flori, etc, deoarece: Corupţia Ucide din nou! Ieri noapte (2-3 iulie), tânărul Călin Farcaş, care a strâns 200.000 euro pentru operaţie, a murit din cauza acestui sistem corupt; Codul Penal şi Codul de Procedura Penală au trecut/trec de Parlament şi merg la preşedinte spre promulgare; Datorită Guvernului României (PSD-ALDE), Roşia Montană a fost scoasă de pe lista de patrimoniu UNESCO”, este anunţul de pe pagina de Facebook a evenimentului. 

Marţi seară, în Piaţa Victoriei au protestat câteva sute de persoane.