„Pieţele, economia şi societate românească sunt rezonabile. De multe ori, excesele pe care le percepem sunt de fapt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că şi media trebuia să-şi pună o întrebare: care este rolul nostru în calmarea situaţiei sau promovarea unei situaţii corecte în România. Sunt excese de interpretări uneori eronate. Probabil că aţi observat că, de doi ani de zile, citesc. Nu ştiu să citesc foarte bine, dar fac acest lucru şi imediat ce ajung la bancă pun prezentarea pe site, pentru că am constatat cât de periculos este să spui ceva, să fi citat altfel şi apoi să revii şi să spui că, de fapt, eu am spus altceva. Este o capcană în care văd că, din păcate, societatea românească a intrat”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a adus în discuţie faptul că, dacă există un climat de încredere în societate, creditul va avea categoric de suferit.
„Creditul înseamnă încredere şi dacă nu reuşim să creăm un climat de încredere în societate şi creditul are categoric de suferit. România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară între ţările membre ale Uniunii Europene, iar acest trend, din păcate, continuă. Peste 27% este nivelul la finele anului 2017. S-ar putea ca, anul acesta, trendul să se inverseze uşor, dar nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării, ci mai de degrabă datorită faptului că economia tinde să decelereze. Constat, totuşi, că o astfel de evoluţie nu indică numai faptul că, în România, creditarea are probleme sau că, mai ales, creditarea nu are o perspectivă favorabilă. Dimpotrivă”, a menţionat oficialul, scrie Agerpres.
În viziunea lui Isărescu, printre factorii majori care au dus la scăderea intermedierii financiare se află procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor de creditele neperformante, dar şi schimbarea de paradigmă în finanţarea subsidiarelor locale ale grupurilor bancare europene.
„Factorii majori care au condus la scăderea intermedierii financiare, în ultimi ani, sunt tocmai cei creează premise pentru o dezvoltare sănătoasă a creditării în viitor. Şi mă refer, în primul rând, la procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor de creditele neperformante. Acest proces s-a intensificat începând cu anul 2014, cam de când avem această scădere a raportului între volumul creditării şi Produsul Intern Brut. Procesul de curăţare a bilanţurilor băncii explică, în bună măsură, contracţia semnificativă şi persistentă a creditului în valută, în ultimii ani, care a contrabalansat în proporţie considerabilă produsele de credite în lei. În al doilea rând, este vorba despre schimbarea de paradigmă în finanţarea subsidiarelor locale ale grupurilor bancare europene, în sensul deplasării accentului dinspre modelul centralizat de finanţare pe care criza l-a dovedit relativ mediatic, înspre unul bazat pe măsură de resurse locale. Orientarea spre piaţa locală în materie de finanţare a condus în mod natural la expansiunea creditului în lei şi la inversarea raportului de forţe dintre creditarea în moneda naţională şi cea în valută, care a coborât de la mai mult de două treimi din total la aproape o treime, în prezent. Evoluţia este binevenită atât pentru debitori, care evită expunerea la riscul valutar, cât şi pentru Banca Centrală”, a explicat guvernatorul BNR.
Situaţia actuală a sistemului bancar şi cum se vede de la Banca Naţională a României evoluţia băncilor care se confruntă atât cu necesitatea creşterii, dar şi continuarea curăţării bilanţurilor sunt printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul unui evenimentul „ZF Summit Bankers 18”, organizat joi de Ziarul Financiar, la Bucureşti.