Tăriceanu a recomandat ambasadelor să comunice cu autorităţile pe canalele consacrate de reglementările şi cutumele diplomatice

Călin Popescu Tăriceanu i-a invitat joi, la un mic dejun de lucru, pe şefii misiunilor diplomatice din statele membre ale Uniunii Europene.

„Preşedintele Senatului a trecut în revistă procesul de revizuire a legislaţiei penale, precizând că prin aceasta coaliţia majoritară urmăreşte să îşi îndeplinească responsabilităţile de a pune Codul penal şi Codul de procedură penală în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României, cu directivele europene referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Totodată, a subliniat că modificările legislative au în vedere o schimbare de concept în politicile penale, urmând ca accentul să fie pus preponderent pe stabilirea şi recuperarea prejudiciilor la bugetul statului. În acest sens, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei a acordat o atenţie specială definirii mai corecte, mai precise, a prevederilor din Codul penal cu scopul de a evita în viitor abuzurile şi excesele care au fost constatate în ultimii ani în Justiţie”, se arată într-un comunicat al Senatului.

În dialogul pe această temă cu şefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, Tăriceanu a subliniat că Parlamentul este forul legislativ şi reprezentativ suprem şi instituţia care are legitimitatea şi responsabilitatea de a adopta legi prin care să fie asigurate independenţa Justiţiei şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

„Domnia sa a recomandat acelor misiuni diplomatice care doresc să împărtăşească din experienţa naţională în domeniile de referinţă aflate pe agenda cetăţenilor şi implicit a Parlamentului să comunice cu autorităţile pe canalele consacrate de reglementările şi cutumele diplomatice astfel încât relaţiile bilaterale să fie cultivate în spirit amical şi de respect reciproc”, se menţionează în comunicat.

Alte articole

Comisarul european Ylva Johansson: Mă aştept ca România şi Bulgaria să adere deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Potrivit sursei citate, principalele teme abordate în cadrul discuţiilor au vizat aspecte privind priorităţile de pe agenda Senatului, priorităţile României în UE, preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, Construcţia Europeană şi rolul pe care România îl joacă în redefinirea acestui proiect.

Tăriceanu a subliniat că România este o ţară ai cărei cetăţeni au o orientare puternic pro-europeană şi cu o poziţionare favorabilă unei integrări mai profunde, bazate pe principiile şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene: unitate, solidaritate, convergenţă şi tratament egal al statelor membre.

El a reiterat faptul că ţara noastră, alături de celelalte state membre, participă la dezbaterile curente cu privire la viitorul UE şi urmăreşte să aducă contribuţii corespunzătoare experienţei, localizării ei geografice şi propriilor ambiţii, sperând că UE, în diferitele sale formate instituţionale, le va integra în spiritul coeziunii şi solidarităţii.

„Tăriceanu a arătat că România consideră important ca principiul coeziunii să se regăsească în toate politicile UE, cu scopul de a facilita atingerea obiectivului de dezvoltare sustenabilă şi incluzivă a Europei. Pentru combaterea eficientă a mişcărilor populiste sau eurosceptice, a afirmat că este nevoie de promovarea mai eficientă la nivelul cetăţenilor a abordărilor agreate pe diferite tematici de interes la nivelul instituţiilor europene. Preşedintele Senatului s-a pronunţat împotriva acelor măsuri care ar conduce la adâncirea clivajelor existente la nivelul UE, în special între Est şi Vest, făcând apel la respectarea unui principiu fundamental al Uniunii potrivit căruia toate statele membre sunt parteneri egali, în drepturi, demnitate şi oportunităţi”, potrivit sursei citate.

Tăriceanu a semnalat în acest context preocuparea din ce în ce mai accentuată cu privire la MCV şi riscul ca prin transformarea unui mecanism tehnic într-unul politic acesta să devină un instrument ineficient.

”Domnia sa a opinat că acest aspect ar trebui reanalizat în dialogul dintre statele membre şi Comisie în vederea concluzionării că MCV şi-a îndeplinit, în principalele sale aspecte, misiunea pentru care a fost instituit cu un larg consens politic la nivel naţional, în urmă cu 11 ani”, se precizează în comunicat.

Preşedintele Senatului a transmis şefilor misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene că România continuă să acorde o importanţă deosebită aderării la Acordul de la Schengen şi că autorităţile române au luat măsurile necesare de înzestrare şi pregătire a cadrelor şi că acţionează constant cu seriozitate şi eficienţă ca membru de facto al acestui „spaţiu comun”.

Potrivit comunicatului transmis de Senat, Tăriceanu a subliniat că acestei abordări consecvente de la Bucureşti îi corespunde şi „un set de aşteptări care însă întârzie să se concretizeze, demersurile României confruntându-se de o bună perioadă cu lipsa orizontului echitabil de realizare”.