„Nu putem transforma Bosnia în ‘hotspot’. Putem fi doar teritoriu de tranzit”, a avertizat el în timpul unei vizite întreprinse săptămâna trecută la Bihaci. Majoritatea migranţilor blocaţi în Bosnia se află în această localitate cu 65.000 de locuitori, în apropiere de Croaţia, ţară membră a UE.
Recent, ministrul şi-a exprimat regretul faţă de refuzul Bruxellesului de a finanţa un centru de primire a refugiaţilor în altă comună situată în vestul Bosniei, Velika Kladusa. Potrivit lui Mektic, UE o consideră prea apropiată de frontiera sa şi doreşte centre mai îndepărtate, cum este cel prevăzut a fi construit lângă Sarajevo.
Premierul Denis Zvizdic a atenţionat împotriva oricărui proiect „al UE, în special al Croaţiei”, de a face din Bosnia „un impas pentru migranţi”. Aceştia „vor putea intra în Bosnia proporţional cu numărul de ieşiri în direcţia Europei”, avertizează el.
În tabăra din Velika Kladusa, în fiecare zi sunt adăugate corturi în fostul târg de animale, unde 300 de persoane supravieţuiesc pe un drum prăfuit, la trei kilometri de frontieră. Municipalitatea a instalat aici apă curentă, câteva robinete, iluminat nocturn şi câteva toalete mobile.
Pentru restul, oamenii încearcă să se descurce, explică Zehida Bihorac, directoarea unei şcoli primare care, împreună cu elevi voluntari, organizează ateliere pentru copii, ajută femeile să pregătească de mâncare. „Este o situaţie cu adevărat disperată. Nimeni nu merită să trăiască în asemenea condiţii. Sunt acum multe familii cu copii, între 50 şi 60 de copii, dintre care bebeluşii au nevoie de lapte, hrană corespunzătoare”, a spus ea. „Aceşti oameni sunt hrăniţi de locuitori, însă locuitorii nu vor putea rezista multă vreme pentru că migranţii sunt tot mai numeroşi”, a atenţionat Zehida Bihorac, deplângând absenţa statului.