Acordul din Germania privind menţinerea migranţilor în facilităţi ale poliţiei timp de 48 de ore, la graniţa de sud cu Austria, a survenit după cele de la finele lui iunie de la summitul UE de a înfiinţa o serie de „centre controlate” pe teritoriul lor pentru a gestiona situaţia migranţilor salvaţi pe mare şi de a „explora conceptul unor platforme regionale de debarcare” pentru migranţi în afara Europei.
Criticii au reacţionat imediat, denunţând cele două acorduri ca neviabile şi o posibilă încălcare a legislaţiei UE privind dreptul la azil. Majoritatea statelor din nordul Africii şi-au manifestat deja refuzul de a găzdui astfel de centre, între altele din cauza riscurilor de securitate.
În ce-l priveşte, pentru a-şi pune planurile în aplicare, Berlinul va trebui să încheie înţelegeri bilaterale cu statele UE unde au cerut azil iniţial migranţii ajunşi la graniţele Germaniei astfel ca respectivele state să-i accepte înapoi pe teritoriul lor, dacă este cazul. Berlinul susţine că 14 ţări au acceptat să lanseze negocieri în acest sens, dar va fi greu să ajungă la un acord tocmai cu ţările cu care ar fi cea mai mare nevoie, respectiv Italia şi Austria, unde noile guverne s-au plasat pe o linie dură antiimigraţie. Austria a afirmat că în consecinţă s-ar putea vedea obligată să-şi apere la rândul ei graniţa de sud – cu Italia şi Slovenia – pentru a-i opri pe migranţii care vin această direcţie.