Ekkapol Chantawong face parte dintre cele peste 400.000 de persoane recenzate drept apatride în Thailanda, potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
Luptele care se duc între grupările etnice şi înarmate din Birmania învecinată reprezintă unul dintre principalele motive ale acestei prezenţe masive de apatrizi, care trăiesc adeseori şi timp de mulţi ani în tabere pentru refugiaţi, amenajate în zonele frontaliere dintre cele două ţări, potrivit Agerpres.
„Ekkapol este apatrid. Fără naţionalitate, fără ţară”, a deplâns fondatorul clubului de fotbal local, Nopparat Khanthavong, într-o declaraţie pentru AFP.
El speră că emoţia amplă generată în Thailanda de drama prin care au trecut copiii blocaţi în peşteră va face publicul larg să devină conştient de problema apatrizilor şi să ducă la o rezolvare a dosarelor administrative ale acestor tineri.
Pe lângă antrenorul Ekkapol, alţi trei copii din grupul blocat în peşteră sunt şi ei apatrizi – Adul, cunoscut sub porecla „Dul”, Mongkol, căruia prietenii îi spun „Mark”, şi Pornchai, a cărui poreclă este „Tee”, potrivit Agerpres
Fără naţionalitate şi fără paşaport, pentru ei va fi imposibil să călătorească în Anglia pentru a asista la un meci de fotbal al echipei Manchester United, ai cărui reprezentanţi i-au invitat pe copii în Marea Britanie marţi seară, după anunţul prin care oficialii thailandezi au anunţat că toţi cei 13 tineri au fost salvaţi.
„Obţinerea naţionalităţii (thailandeze) este cea mai mare speranţă a băieţilor (…) În trecut, ei s-au supărat din cauza unor meciuri care se jucau în străinătate, din cauza restricţiilor de deplasare ce îi vizează pe apatrizi”, a declarat Nopparat Khanthavong. „Ei nu pot nici să devină jucători profesionişti”, a subliniat el, informează Agerpres
Copiii apatrizi sunt însă adeseori şcolarizaţi şi integraţi în viaţa comunităţii locale, aşa cum a fost şi cazul lui Ekkapol, care şi-a petrecut adolescenţa într-o mănăstire – o soluţie aleasă adeseori de familiile sărace din Thailanda pentru a asigura educaţia copiilor lor. Însă aceşti tineri nu pot să se căsătorească legal, să obţină un loc de muncă sau un cont bancar, să deţină bunuri şi nici să voteze.
Thailanda s-a angajat să îi înregistreze pe toţi apatrizii până în 2024, însă până atunci acest flagel social va continua cu siguranţă să se manifeste, potrivit Agerpres.
„Această problemă cu care se confruntă mai mulţi dintre băieţii din peşteră ar trebui să devină un semnal de alarmă pentru Thailanda” şi să reamintească acestei ţări dimensiunea amplă a populaţiei apatride aflate pe teritoriul ei, a declarat Pornpen Khongkachonkiet, reprezentant al Amnesty International în Thailanda.
Călugăr ucenic încă de la vârsta de 10 ani, tânărul antrenor de fotbal face parte din etnia Tai Lue, foarte numeroasă la graniţa dintre Thailanda şi Myanmar (fosta Birmanie).