Numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o creştere în 2017 la instanţele din ţară, conform unui raport al Inspecţiei Judiciare dat publicităţii joi, în urma monitărizării acestor cauze pe parcursul anului trecut. La nivelul întregii ţări, în decembrie erau înregistrate 535 de dosare de mare corupţie, cu 61 mai multe decât în 2016. Raportul constată şi o creştere a numărului de dosare mai vechi de cinci ani, care este explicată prin complexitatea cauzelor şi prin creştere numărului total de dosare.
„Din analiza datelor statistice relevate de activitatea de monitorizare, a reieşit că, la nivelul întregii ţări, numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o creştere de la 474 de cauze la finele anului 2016 la 535 de dosare la sfârşitul anului 2017.
Dacă se au în vedere şi datele statistice ale anilor anteriori (241 de dosare în anul 2013, 319 în anul 2014, 456 în anul 2015 și 474 în 2016), se poate concluziona în sensul că o creştere cu 61 de dosare pe întreaga ţară are un caracter semnificativ, în condiţiile în care se constată o creștere continuă raportat la toți anii precedenți.
În cazul a 5 curţi de apel numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o scădere faţă de anul 2016, după cum urmează: Curtea de Apel București de la 102 la 93 dosare, Curtea de Apel Cluj de la 33 dosare la 29; Curtea de Apel Iași, de la 40 la 33 de dosare; Curtea de Apel Oradea de la 22 la 21 de dosare; Curtea Militară de Apel, de la 2 dosare la 1 dosar”, potrivit Raportul IJ.
De asemena, conform statisticii prezentate de Inspecţia Judiciară, creșterea numărului de dosare a intervenit în cazul celorlalte 11 curți de apel.
„Raportat la criteriul duratei de timp de la care dosarele se află în sistemul judiciar, se constată o creștere a numărului de dosare mai vechi de 5 ani, de la 8 la 15 cauze, aspecte care se explică în contextul complexității dosarelor, dar și al creșterii numărului total cauze”, se mai arată în raport.
„La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul total al dosarelor de mare corupţie aflate pe rol era, la data ultimei monitorizări, respectiv sfârşitul lunii decembrie 2017, de 26 de dosare, iar pe rolul Completelor de 5 Judecători în materie penală se aflau în curs de soluționare 3 dosare”, se mai arată în documentul IJ.
Raportat la criteriul duratei de timp de la care dosarele se află în sistemul judiciar, se constată o creştere a numărului cauzelor mai vechi de cinci ani, de la 8 la 15, „aspecte care se explică în contextul complexităţii dosarelor, dar şi al creşterii numărului total de cauze”.
„Potrivit datelor comunicate de conducerile judiciare ale instanțelor, la finalul celui de al II-lea semestru al anului 2017 se aflau 15 dosare de mare corupție care înregistrau o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 5 ani, după cum urmează:
1 dosar pe rolul Curții de Apel Brașov;
1 dosar pe rolul Curții de Apel București;
2 dosare pe rolul Tribunalului București;
1 dosar pe rolul Curții de Apel Cluj;
1 dosar pe rolul Tribunalului Galați;
1 dosar la Curtea de Apel Iași;
3 dosare la Curtea de Apel Suceava;
1 dosar la Curtea de Apel Oradea;
2 dosare la Curtea de Apel Ploiești;
1 dosar la Curtea de Apel Târgu Mureș;
1 dosar pe rolul Curții Militare de Apel”, potrivit raportului.
„Analizând datele statistice relevate de monitorizarea dosarelor de mare corupţie, a reieşit că soluţionarea acestora se realizează într-un ritm care poate fi considerat adecvat, dar nu trebuie omis faptul că în anul 2017 s-a înregistrat o creştere numărului total de dosare, inclusiv al celor mai vechi de cinci ani în sistem, situaţie care impune o atenţie sporită a managementului instanţelor, dar şi a modului concret de gestionare a fiecărui dosar în vederea evitării împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”, concluzionează raportul.