„Acum o sută de ani, România a intrat în epoca modernă. (…) Înţelegem că, din punctul lor de vedere, este un moment festiv, dar să înţeleagă şi ei că pentru noi nu e un moment festiv”, a afirmat, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori, Viktor Orban, adăugând că „de o sută de ani România modernă nu ştie ce să facă cu cei peste un milion de maghiari care trăiesc aici”.
El a mai spus, printre altele, că Ungaria şi-a propus ca până în 2030 să devină una dintre cele „cinci cele mai bune ţări din Uniunea Europeană, unde merită să trăieşti şi să munceşti”, dar şi să contribuie la „ridicarea Europei Centrale”, alături de ţările învecinate.
„Avem resurse, avem curaj şi am arătat vecinilor noştri că aceia care colaborează cu ungurii fac bine. Avem o ofertă pentru vecinii noştri, care se concentrează în ideea să legăm între noi ţările noastre cu autostrăzi, cu căi ferate şi (…) reţele energetice, (…) să armonizăm dezvoltarea armatelor noastre şi să dezvoltăm împreună economia şi investiţiile în Bazinul Carpatic. Deci, avem o ofertă – să construim împreună Bazinul Carpatic, pe baza respectului reciproc”, a transmis Viktor Orban, la cea de-a 29-a ediţie a Universităţii de Vară „Tusvanyos”, organizată de Fundaţia Pro Minoritate din Ungaria şi Consiliul Tineretului Maghiar din România.
Laszlo Tokes, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad: Centenarul Marii Uniri ar fi o ocazie bună pentru a rezolva problema maghiarilor transilvăneni şi pentru reconcilierea româno-maghiară
Centenarul Marii Uniri ar putea fi o ocazie bună pentru soluţionarea relaţiei româno-maghiare, consideră preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Laszlo Tokes, care a participat sâmbătă, la Băile Tuşnad, în ultima zi a Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, în cadrul forumului susţinut împreună cu premierul ungar Viktor Orbán, transmite MTI.
Potrivit sursei citate, László Tőkés a afirmat că situaţia maghiarilor transilvăneni nu este rezolvată nici acum, la aproape 100 de ani de la ceea ce el a numit anexarea Transilvaniei la România, starea de fapt fiind mai mult sau mai puţin similară şi în restul teritoriilor pierdute.
Sărbătorirea Centenarului se bazează mai ales pe clişee naţionaliste, naţional-comuniste, elementul central fiind cultivarea imaginii tradiţionale a inamicului maghiar, a spus politicianul.
Acesta a precizat că nu are nicio îndoială că „strategia naţională pan-românească tradiţională post-Trianon, care se orientează către asimilarea, suprimarea şi distrugerea maghiarilor”, a rămas în vigoare şi în continuare, fără nicio schimbare.
Afirmaţia potrivit căreia „în România, problema minorităţilor a fost soluţionată în mod exemplar”, frecvent folosită la Bucureşti, László Tőkés a atribuit-o faptului că doctrina de tip ceauşist persistă, notează MTI.
În opinia sa, este regretabil că Uniunea Europeană se concentrează pe „drepturile omului privind musulmanii care ne invadează” şi nu se ocupă aproape deloc de minorităţile autohtone, aflându-se ea însăşi pe o cale a unui curs politic oarecum anti-maghiar.
Citându-l pe Viktor Orbán, el a declarat că trebuie încercat imposibilul ca, prin confruntarea cu anti-maghiarismul, printr-o luptă acerbă şi cu o înţelepciune politică adecvată, să se realizeze un progres şi o schimbare în domeniul politicii naţionale şi minoritare atât în Europa, cât şi în Bazinul Carpatic şi în Transilvania.
László Tőkés şi-a repetat apoi declaraţia pentru care i-a fost retras ordinul „Steaua României”: „În această privinţă trebuie să ne putem baza pe rolul protector al Ungariei, aşa cum o fac fraţii noştri maghiari din Ucraina Subcarpatică”, scir MTI.
László Tőkés şi-a exprimat părerea conform căreia, Centenarul Marii Uniri ar fi o ocazie bună pentru a rezolva problema maghiarilor transilvăneni şi pentru reconcilierea româno-maghiară.
„Comuniştii care s-au întors la putere în perioada de graţie de după 1989 au anulat acest lucru, acum ar fi timpul să încercăm din nou”, a afirmat europarlamentarul.
Aşa cum pentru politica naţională maghiară, Ungaria se află pe primul loc, trebuie recunoscută dorinţa similară a naţiunii române, a spus politicianul maghiar.
„Suveranitatea naţiunilor noastre nu poate fi pusă sub semnul întrebării, aşa cum este incontestabil şi dreptul la autonomie al maghiarimii din Transilvania, respectiv al Ţinutului Secuiesc”, a afirmat László Tőkés.
Viktor Orban, la Băile Tuşnad: UE duce o politică primitivă faţă de Rusia
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă, la lucrările Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, că, în opinia sa, Uniunea Europeană duce o politică „primitivă” faţă de Rusia.
„Punctul meu de vedere este că UE duce o politică, şi scuzaţi expresia, primitivă faţă de Rusia, spunând că Rusia reprezintă un pericol. Pentru că, într-adevăr, în UE există ţări membre care se pot de-a dreptul simţi în pericol faţă de Rusia. Vorbim de Ţările Baltice, vorbim de Polonia, istoria şi apropierea geografică confirmă acest lucru, dar majoritatea ţărilor din UE nu resimt acest pericol, această primejdie, nici slovacii, nici cehii şi nici noi nu avem motive să credem că Rusia ar reprezenta vreun pericol, vreo primejdie pentru noi. Deci, este foarte clar că Ţările Baltice, Polonia şi alte ţări ar beneficia de garanţii suplimentare din partea NATO, din partea UE pentru a se simţi în siguranţă, dar restul ţărilor ar trebui să beneficieze de dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu Rusia. Deci, în loc de această politică primitivă faţă de Rusia, ar trebui să avem o politică mult mai specializată, mult mai bine definită cu Rusia”, a afirmat Orban, potrivit traducerii oficiale.
În opinia sa, trebuie să se înţeleagă faptul că Rusia va continua să creeze zone tampon în jurul său, acesta fiind contextul în care trebuie analizate relaţiile ruso-americane.
„Va trebui să vedem ce se va întâmpla cu relaţiile ruso-americane, ce vor face americanii cu aceste relaţii. Trebuie să înţelegem foarte clar, Rusia se autopercepe ca o ţară care nu se află în siguranţă dacă nu există zone tampon în jurul Rusiei. Deci, Rusia va continua să creeze aceste zone tampon în jurul ţării. Iată ce s-a întâmplat cu Ucraina, dar ucrainenii au spus clar şi răspicat că nu vor să facă parte din această zonă tampon, vor să se apropie mai mult de UE, de NATO şi vor să construiască o Ucraină modernă. Eu nu cred că ţine de realitate orice aspiraţie a ucrainenilor să facă parte din UE sau din NATO. Este foarte clar că scopul ruşilor este să restabilească situaţia mai veche şi să-şi păstreze influenţa în Ucraina. Deci, în acest context, trebuie să analizăm un pic relaţiile ruso-americane”, a spus Viktor Orban.
Premierul Ungariei a vorbit şi despre SUA şi China, susţinând că Statele Unite vor dori să schimbe regulile jocurilor internaţionale pentru a nu ceda în faţa Chinei.
„Procesele şi timpul sunt de partea chinezilor, americanii nu se dau în lături, evident, şi vor continua încercările lor, e clar că doresc să schimbe regulile jocurilor internaţionale pentru a nu ceda în faţa Chinei. Dacă vor reuşi să facă acest lucru, fără vreun conflict armat, nimeni nu va putea să dea un răspuns la această întrebare. Dar este clar că există această intenţie, această voinţă a lor să nu cedeze în această luptă cu China. Doresc să elimine acel surplus comercial care există în favoarea UE faţă de SUA. Despre asta este vorba dacă analizăm un pic acele bătălii care se dau între SUA şi UE, privind, spre exemplu, acordurile vamale sau taxele vamale care doresc să fie impuse de SUA”, a explicat Orban, potrivit traducerii oficiale.
El a mai susţinut că siguranţa Europei depinde şi de stabilitatea din Turcia şi Israel: „Siguranţa noastră de aici depinde şi de stabilitatea din Turcia, din Israel. Dacă Turcia, spre exemplu, continuă să fie o ţară stabilă, atunci valul migraţionist poate fi stăvilit. (…) Este în interesul nostru să existe stabilitate în ţările de acolo pentru a putea controla fenomenul migraţionist. Şi acest lucru e valabil şi pentru Israel. Dacă se pierde stabilitatea de acolo, atunci va exista o ameninţare foarte mare din partea musulmanilor din această regiune. Deci noi suntem interesaţi să avem stabilitate politică şi lideri politici cu viziune clară privind aceste chestiuni în ţările menţionate”, a arătat liderul de la Budapesta.
În acest context, Viktor Orban a pledat, din nou, pentru înfiinţarea unei Armate a Uniunii Europene, idee pe care a formulat-o şi în anii precedenţi.
„Este foarte clar ca în acest context este imposibil ca noi să mai continuăm cu vieţile noastre aşa cum le-am trăit până acum. Avem nevoie de stabilitate, avem nevoie de siguranţă. E foarte bine că avem NATO aici, că avem sprijin, este foarte clar, dar nu mai putem continua aşa. Avem nevoie de o forţă militară a noastră, proprie a UE, în plus faţă de NATO. E foarte bine că avem NATO, dar UE ar trebui să-şi dezvolte propriile forţe armate. Avem fonduri, ne trebuie voinţă politică să obţinem acest lucru, ca UE să aibă armata proprie”, a declarat Viktor Orban.
Premierul Ungariei a susţinut, la fel ca în anii precedenţi, o prezentare comună cu europarlamentarul Tokes Laszlo, în ultima zi a lucrărilor Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad.