Mircea Negulescu rămâne sub control judiciar. Decizia ICCJ este definitivă

„Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul Negulescu Mircea împotriva ordonanţei din data de 27.07.2018 emisă în dosarul nr. 19/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Obligă petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, azi, 31 iulie 2018”, este decizia ICCJ în cazul contestaţiei formulate de Mircea Negulescu.

Mircea Negulescu a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsura controlul judiciar, după ce Parchetul General a anunţat vineri că atât el, cât şi fostul şef al DNA Ploieşti Lucian Onea au puşi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile într-un dosar în care este cercetat pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă. Negulescu a declarat că a contestat măsura controlului judiciar impusă de Parchetul General deoarece la audieri procurorul nu i-a oferit dreptul la un avocat din oficiu. 

În sala de judecată, Mircea Negulescu a declarat că procurorii de la Parchetul General i-au încălcat dreptul la apărare, informează Agerpres.

„Pe tot parcursul urmăririi penale, din 23 iunie 2018, mi-a fost încălcat dreptul la apărare de către organul de urmărire penală. Din acte puteţi observa că, pe 23 iulie, a fost extinsă urmărirea penală şi continuată in rem faţă de o nouă infracţiune. Apoi, s-a continuat urmărirea penală in personam pe 24 iulie, iar pe 25 iulie am dobândit calitatea de inculpat, fără ca înainte să-mi fie adusă la cunoştinţă calitatea de suspect. Abia în data de 27 iulie mi s-a adus la cunoştinţă. Extinderea a fost bazată pe un proces verbal de sesizare din oficiu. Ordonanţa prin care s-a dispus controlul judiciar este lovită de nulitate absolută, deoarece când mi s-a adus la cunoştinţă am cerut organului de urmărire penală termen pentru a-mi construi apărarea. Mi s-a refuzat, deci invoc un motiv de nulitate”, a afirmat Negulescu.

Alte articole

Mircea Negulescu i-a „paradit” şi pe judecătorii de la Înalta Curte. Înregistrările care-l dau de gol pe „Portocală” AUDIO

DEZVĂLUIRI incredibile despre „firul scurt” dintre Laura Codruţa Kovesi şi „paraditorii” de la DNA Ploieşti DOCUMENT

El a precizat că a indicat în plângere motivele de netemeinicie.

„Faptele pretins comise au fost săvârşite în anul 2015, statutul meu personal şi profesional s-a schimbat în totalitate, nu mai activez în procuratură de un an şi cinci luni, nu există pericolul social, sunt suspendat din funcţie. În toată perioada din 2015 până acum, persoanele care fac acuzaţii au ieşit public şi au pus presiune. Este evident că restrângerea drepturilor şi libertăţilor în cazul meu este netemeinică. Am grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2009, am fost procuror inspector. Am venit mereu la Parchet, am mers la acţiunile disciplinare (…) Sunt emoţionat, după 20 de ani de magistratură am ajuns în poziţia de inculpat în faţa dumneavoastră”, le-a spus Negulescu judecătorilor.

De cealaltă parte, Parchetul General a fost reprezentat chiar de procurorul care l-a pus pe Negulescu sub control judiciar.

„Măsura a fost luată pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de un procuror. Sunt două ordonanţe de extindere. Vreau să subliniez că, la Parchet, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere. Spune că, deşi organele de urmărire cunosc adresa sa, până acum nu a primit răspunsuri la solicitările lui. Precizăm că nu ştim exact unde locuieşte, are reşedinţa în Ploieşti, dar nu locuieşte în fapt acolo (…). Referitor la succesiunea actelor penale, măsurile nu au fost luate în cascadă. A fost informat de fiecare dată. Referitor la dreptul al apărare, vă rog să aveţi în vedere că inculpatul este procuror, are o vechime apreciabilă, a fost patru ani inspector, nu a dorit niciodată să îşi aleagă avocat”, a spus procurorul.

În ultimul cuvânt, Negulescu le-a declarat magistraţilor că nu şi-a angajat avocat deoarece nu dispune de mijloace materiale.

„Nu dispun de condiţii materiale care sa îmi permită să îmi angajez avocat. În calitate de cetăţean, am aceleaşi drepturi. Aşa cum prevede Codul de procedură penală, la momentul luării unei măsuri, Parchetul are obligaţia să-l audieze pe inculpat în prezenţa unui avocat. Eu cred că o presupusă nelegalitate săvârşită de mine nu poate fi soluţionată printr-o nelegalitate săvârşită de Parchet. Am dreptul la timpul necesar să înţeleg învinuirea, să am parte de apărare. În 40 de minute mi s-au adus la cunoştinţă o mulţime de acte. I-am spus doamnei procuror că nu înţeleg învinuirea care mi se aduce. Sunt doar două declaraţii ale unor persoane interesate să-şi revizuiască dosarele”, a explicat Mircea Negulescu.

Mircea Negulescu şi Lucian Onea au puşi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, celor doi li s-au impus, printre altele, următoarele obligaţii: să nu comunice între ei şi, respectiv, cu anumite persoane menţionate în ordonanţe, să nu exercite profesia de procuror, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Lucian Onea este acuzat de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, iar Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Mircea Negulescu e urmărit penal pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă. El are, alături de Lucian Onea, interdicţie de a-şi exercita profesia de procuror.

„În fapt, procurorii au reţinut că, în anul 2015, inculpaţii procurori Onea Lucian (procuror şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti) şi Negulescu Mircea (la data faptelor procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curte de Apel Ploieşti) au determinat prin constrângere un martor (ameninţându-l în mod direct că o vor inculpa pe sora acestuia într-o cauză penală) să întocmească în fals o sesizare pe un alt nume şi tabele/liste cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Documentele au fost expediate prin fax şi poştă din Chişinău la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti”, arată Parchetul General, într-un comunicat de presă.