Iohannis, despre OG privind activitatea de cercetare-dezvoltare: Cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90

Potrivit acestuia, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.

Conform unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, proiectul de Ordonanţă privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, publicat pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării conţine prevederi care pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din România şi riscă să blocheze procesele de europenizare şi internaţionalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanţei în inovare şi asupra competitivităţii economice şi bunăstării sociale.

În opinia preşedintelui, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive, aşa cum o cere buna practică europeană şi internaţională, şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.

Şeful statului mai spune că Ordonanţa menţine direct ministerul cu o conducere politică şi fără o capacitate managerială dovedită, ca principal coordonator al programelor din Planul naţional, fiind eliminate organismele care se ocupau anterior de managementul finanţării pe bază de competiţie a proiectelor de cercetare şi sunt transferate o parte din atribuţiile acestora către instituţii de cercetare, care sunt şi beneficiare ale granturilor de cercetare.

Alte articole

Sorin Grindeanu vrea ca statul român să aibă o aeronavă oficială: ”Cred că e necesară această cheltuială”

„Este total neclar rolul pe care consiliile naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare îl vor mai juca. Întreg demersul de politizare a managementului cercetării va împiedica de facto şi afilierea la instituţii europene care grupează agenţiile independente de finanţare a cercetării, cum este, de exemplu, Science Europe, şi va face imposibile colaborările de tip joint-calls / joint-programmes cu agenţiile independente de finanţare a cercetării, dezvoltării şi inovării din alte ţări. Pentru actualul Guvern, performanţa în cercetare nu reprezintă o prioritate! Astfel, Ordonanţa menţine doar programul de finanţare NUCLEU şi anulează finanţările instituţionale de performanţă, renunţându-se la evaluarea internaţională. Mai mult, prin facilitarea acordării directe de fonduri către instituţii (publice şi private deopotrivă), se reduce transparenţa alocării fondurilor pentru proiecte individuale de cercetare, principiu-cheie în finanţarea pe bază de merit a activităţii de cercetare ştiinţifică”, mai consideră preşedintele.

El mai spune că Guvernul a redus substanţial alocarea de fonduri pentru cercetare în ultima propunere de rectificare bugetară (10% din bugetul anual al cercetării), în condiţiile în care bugetul cercetării este oricum de cinci ori mai mic decât recomandarea europeană de 1% din PIB, iar în locul asigurării unui maxim de finanţare posibil, a unui cadru legal normativ predictibil şi coerent cu modul de funcţionare al activităţii de cercetare pe plan european, propunerea de ordonanţă duce la scăderea independenţei şi transparenţei activităţii de cercetare şi creşte riscul politizării acesteia.

„Din păcate, se observă un efort susţinut în ultimele luni de a decupla cercetarea de practicile din mediul ştiinţific la nivel mondial. Eforturile de eliminare a cercetătorilor şi profesorilor români din diaspora, cât şi străini din procesul de evaluare a proiectelor depuse în cadrul competiţiilor naţionale de finanţare, actualul proiect de ordonanţă de guvern şi recentele propuneri de rectificări bugetare, transmit un semnal grav despre starea cercetării româneşti, ale cărei rezultate ocupă un loc îngrijorător în rândul statelor membre ale Uniunii Europene”, arată Klaus Iohannis.

În opinia acestuia, clientelismul politic riscă să primeze în faţa nevoii de a asigura transparenţă decizională şi financiară în domeniul cercetării, precum şi în faţa importanţei de a alinia cercetarea la practicile internaţionale.