„În anul Centenarului Marii Uniri, 2018, noi, femeile active civic, ne exprimăm revolta profundă faţă de cruntele violenţe îndreptate împotriva cetăţenilor români, fizice sau verbale. Chemăm instituţiile publice la dialog şi la înţelepciune. Ne educăm copiii şi tinerii să dialogheze, nu să se bată. Chemăm instituţiile publice să reacţioneze doar împotriva celor care comit acte de violenţă, nu împotriva cetăţenilor paşnici. Nimic nu justifică tratamentul violent al jandarmilor împotriva oamenilor simpli, paşnici, cu mâinile ridicate. La fel cum nimic nu justifică loviturile violente asupra jandarmilor din partea celor care nu aveau nicio legătură cu nemulţumirile reale ale protestatarilor. Ne educăm copiii şi tinerii să-şi iubească ţara, dreptatea, democraţia şi să lupte pentru ea. Chemăm instituţiile publice să renunţe la strategiile violente de intimidare a protestatarilor. Cei cu minte şi cu suflet au argumente. Cei cu drag pentru acest pământ, pentru fraţii noştri români, pentru limba şi pentru credinţa românească nu recurg la intimidare şi nici la reprimarea cetăţeniei active manifestate public”, se arată în scrisoarea transmisă duminică.
Semnatarii documentului mai menţionează că românii şi-au câştigat „cu sânge” dreptul de a-şi striga durerea, de a-şi cere dreptatea, după decenii de tăcere.
„Incompetenţa şi hoţia au stârnit revolta reală a românilor. Facem un apel către toate partidele politice să înţeleagă această realitate, să nu încerce să joace la ruleta politică revolta românilor. Astăzi, revolta românilor este mai mare decât forţa oricărui partid politic. Este momentul să ne asumăm vina de a nu fi făcut destul pentru a preîntâmpina astfel de evenimente violente. Asumarea nu înseamnă doar recunoaştere, ci şi acţiune. Prima noastră vină ţine de insuficienta educaţie civică care ne transformă cetăţenii în victime ale violenţei. Mecanismele democratice care să permită cetăţenilor să-şi facă vocea auzită, dar şi să influenţeze în mod real deciziile şi politicile publice, mai buna funcţionare a autorităţilor publice ar trebui să devină o prioritate naţională. Motiv pentru care punem la dispoziţie ideile şi resursele noastre pentru a genera aceste rezultate bune, pentru stimularea cetăţeniei active atât de necesare şi pentru ca violenţa să nu mai fie efectul funcţionării deficitare a statului şi democraţiei”, menţionează reprezentanţii ONG-urilor.
Printre cei care au semnat acest document se numără Andreea Paul – preşedinta INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, Carmen Gherca – preşedinta Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România – filiala Iaşi, Daniela Tontsch – preşedinta Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, Mirabela Miron – preşedinta asociaţiei „O şansă pentru fiecare” şi „RestartHome”, Rozalina Lăpădatu- Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Elena Nastasa – preşedinte ABT – Asociaţia Bucureştiul Tinerilor, Mihaela Olaru – preşedinta Asociaţiei Viaţa fără Violenţă.