Îţi scrâşneşti dinţii sau ţi se încleştează maxilarele? Vezi cum se numeşte boala şi ce trebuie să faci

Bruxismul este o parafunctie a aparatulului masticator caracterizata prin scrasnirea, frecarea sau inclestarea dintilor, in timpul noptii sau in timpul zilei, in mod constient sau nu. Acesta este nociv pentru dantura si articulatiile temporo-mandibulare si poate crea probleme de estetia dentara. Pentru organismul uman este, insa, benefic deoarece hipotalamusul se relaxeaza in timpul acestor miscari ce implica muschii sistemului cranio-mandibular si ai fetei.

Cu alte cuvinte scrasnitul dintilor este bun pentru ca ne ajuta sa eliminam stresul din organism, dar este nociv pentru dinti, pentru articulatiile temporo-mandibulare si muschi, putand fi create disfunctii cranio-mandibulare.

Cauze si factori favorizanti

Stresul este principalul vinovat pentru bruxism, astfel, emotiile negative precum furia, supararea, frustrarea, anxietatea, agitatia sau frica, fiind considerate ca principal factor declansator. Bruxismul poate aparea si ca efect secundar al unor tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele. De asemenea, tinde sa fie favorizat de fumat, consumul de alcool seara, dar si de bauturi cu continut de cofeina.

Acestea trebuie evitate inainte de culcare. In schimb, sunt indicate activitati care ajuta la relaxare: dus sau baie calda, meditatie, muzica preferata, un prosop caldut aplicat pe maxilare.

„Trebuie mentionat ca bruxismul poate aparea si la copii. In cazul in care observati acest fenomen frecvent este indicat sa faceti o vizita la dentist pentru evaluarea danturii celui mic. O evaluare completa se poate realiza cu ajutorul scanarii intaorale si cu un condilograf, condilografia fiind o tehnica digitalizata de diagnosticare stomatologica de mare precizie. De asemenea, trebuie sa aflati ce anume ii provoaca copilului dumneavoastra manifestari de stres sau angoasa si sa il invatati cum sa gestioneze situatia. La copii bruxismul poate fi asociat cu eruptia dentara, probleme de respiratie, amigdalite sau cu prezenta parazitilor intestinali.”, explica Dr. Andi Dragus.

De ce este bruxismul daunator?

Scrasnitul regulat al dintilor poate crea multe probleme dentare: fracturarea sau ciobirea dintilor, boala parodontala, resorbtia ososa la nivelul oaselor maxilare si mandibulare, cresterea mobilitatii sau chiar pierderea dintilor. Unul din semnele caracteristice ale bruxismului este abraziunea accentuata a dintilor, ceea ce determina aparitia unor dinti scurti si inestetici si, in unele situatii, cresterea sensibilitatii dentare, micsorarea etajului inferior al fetei si pozitionarea condililor mandibulari retruziv in capsulele articulare.

Mai mult, bruxismul poate afecta si restaurarile dentare existente, crescand riscul de fracturare sau mobilizare al obturatilor, coroanelor sau puntilor precum si al implanturilor dentare. De fapt, bruxismul netratata si necontrolat reprezinta o contraindicatie in pozitionarea implanturilor.

Cei care nu isi trateaza aceasta boala, aparent, insignifianta, in timp isi vor toci dintii si isi vor micsora dimensiunea verticala de ocluzie.

Prin micsorarea dimensiunii verticala de ocluzie se produce o modificare la nivelul articulatiilor temporo mandibulare, in acest fel crescand riscul de dezechilibrare patologica a sistemului cranio-mandibular. Durerile de cap sunt o alta consecinta a bruxismului. Eventualele defecte se pot rezolva prin tratamente ortodontice sau de albire dentara.

In cazuri grave de bruxism, cand uzura dentara este severa, devine necesar un tratament protetic.

Cum se trateaza bruxismul

„Pacientii care prezinta bruxism trebuie sa poarte in timpul somnului o gutiera de bruxism dintr-un material siliconic moale. Purtand-o, dintii sunt protejati de fortele mari, dezvoltate de muschii masticatori. Aceste gutiere se schimba cand pacientul constata ca s-au gaurit.

Pentru a putea diagnostica un pacient cu bruxism trebuie realizate doua brux checkere, cu care pacientul doarme pe rand cate o noapte. Aceste brux checkere sunt realizate dintr-o folie speciala impregnata cu un colorant alimentar de culoare rosie.”, afirma dr. Andi Dragus.

Daca pacientul este bruxoman, dupa purtarea in timpul somnului al brux checkerului, pe suprafata ocluzala a acestuia pigmentul rosu dispare. Astfel, medicul poate vizualiza amplitudinea si dintii implicati in acest comportament nocturn.

Bruxism si tratamentul tulburarilor de somn

Majoritatea specialistilor considera ca bruxismul este strans legat de o alta tulburare de somn, numita apneea de somn obstructiva. Se considera faptul ca bruxismul permite redeschiderea cailor aeriene si intrarea aerului in plamani. Practic, apneea de somn obstructiva este un factor de risc major pentru bruxism.

Printre complicatiile asociate se numara hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, tulburari ale ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Modificarile fizionomice ale obrazului sau ale masticatiei pot fi evaluate cu ajutorului condilografului care inregistreaza toate miscarile de dinamica mandibulara.

O vizita la medicul stomatolog este obligatorie pentru diagnosticarea acestui comportament nocturn. Medicul stomatolog poate recomanda echilibrarea ocluziei atunci cand este cazul sau dispozitive pentru repozitionarea mandibulei si relaxarea musculara.