SUA ar putea desfăşura drone MQ-9 la baza de la Câmpia Turzii, unde au construit un hangar de un miliard de dolari

Forţele aeriene ale SUA în Europa au refuzat să comenteze dacă au planuri concrete să înceapă operarea de drone MQ-9 de la Câmpia Turzii în viitorul apropiat, însă noua facilitate ar putea deschide calea pentru prima desfăşurare a acestor avioane fără pilot în România.

‘Ca politică, nu facem speculaţii cu privire la dezvoltări potenţiale sau viitoare mişcări de unităţi de aviaţie. Forţele aeriene ale SUA în Europa desfăşoară în mod curent mişcări de aparate de zbor pe teritoriul Europei pentru familiarizare cu terenul, pentru antrenament şi susţinerea obiectivelor de comandă’, a declarat căpitanul Nathan Czuba, manager de program pentru Iniţiativa de Descurajare Europeană, într-un comunicat.

Conform unui document al U.S. Air Forces Europe care listează proiecte de construcţii la Câmpia Turzii, noul hangar de 950 de milioane de dolari va putea găzdui drone de altitudine medie, probabil de tipul MQ-9, singurul sistem aerian MALE fără pilot aflat în dotare, cu respectarea ‘tuturor cerinţelor de securitate’ necesare pentru operaţiunile fără pilot.

Cu prilejul unei deplasări la bază în luna iulie, reporterul Defense News a văzut hangarul finalizat, la doar câteva luni după terminarea construcţiei.

Alte articole

Ucraina ripostează cu drone în Rusia, după cel mai recent atac masiv al armatei lui Putin

Ploaie de drone rusești asupra Ucrainei. Un om a fost ucis și trei au fost răniți

Aceasta a fost ridicată de o echipă de opt persoane a US Air Force între octombrie 2017 şi mai 2018, a declarat generalul de brigadă Roy Agustin, directorul de logistică al U.S. Air Forces, într-un interviu din 31 iulie.

Chiar dacă US Air Force păstrează tăcerea în ce priveşte momentul în care ar putea avea loc desfăşurarea MQ-9 în România, pare probabil că este doar o chestiune de timp până când drone Reapers vor începe să funcţioneze de la Câmpia Turzii, acum că infrastructura necesară a fost construită, scrie Agerpres.

Air Force şi-a exprimat în mod clar interesul în a-şi întări operaţiunile de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere în Europa de Est.

În mai, forţele aeriene americane au început să opereze drone MQ-9 de la baza Miroslawiec din Polonia, făcând însă publice foarte puţine informaţii despre aceasta, indicând doar că dronele nu sunt dotate cu arme şi sunt folosite doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

Cel mai probabil, Air Force va folosi dronele MQ-9 desfăşurate în România pentru a monitoriza Marea Neagră, care, potrivit lui Jim Townsend, fost asistent adjunct al secretarului apărării între 2008 şi 2017, se află sub o presiune tot mai mare din cauza consolidării prezenţei navale a Rusiei, în condiţiile unei capacităţi reduse a marinelor militare română şi bulgară de a o descuraja.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

Dacă va fi desfăşurat în România, MQ-9 ar fi lansat şi recuperat la Câmpia Turzii de personalul militar american de acolo.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile, a afirmat Townsend.

‘Cred că semnalul pentru ruşi este că atât NATO, cât şi SUA, considerăm Marea Neagră la fel de importantă din punctul de vedere al stabilităţii, ca şi al descurajării, şi considerăm Marea Neagră la fel de importantă ca Baltica’, a adăugat el.

Maiorul Cosmin Tănase, care conduce din partea română biroul de sprijin la Baza Aeiană 71, a declarat pentru Defense News în iulie că această construcţie militară de la Câmpia Turzii evidenţiază cooperarea între armatele americană şi română. ‘Acest proiect este un semn că vreţi cu adevărat să dezvoltaţi relaţia pe care o aveţi aici în România’, a subliniat el.