Gabriela Firea: Nodul rutier Virtuţii, realizat până la finele anului viitor

În ce priveşte străpungerea Ciurel – Nod Virtuţii, primarul general a declarat că proiectul început în urmă cu zece ani trebuia finalizat în 2014, având o valoare investiţională de 128 de milioane de euro.

„Când l-am preluat, la finalul lui 2016, era realizat în procent de 13%. (…) Proiectul era complet blocat. Am constatat că erau atât probleme financiare, dar şi grave probleme tehnice. Proiectul iniţial a fost realizat greşit, nu se luau în calcul o serie de reţele edilitare, care trebuiau deviate, pentru ca lucrările să poată continua. S-au făcut eforturi pentru recuperarea întârzierilor. (…) În privinţa nodului rutier Virtuţii, podul hobanat este realizat în proporţie de 90%, în timp ce întregul tronson, nod rutier Virtuţii, este realizat în proporţie de 70%”, a spus ea, potrivit Agerpres.

Primarul general a menţionat că termenul de finalizare este „strâns legat şi condiţionat de exproprierile restante” şi de relocarea instalaţiilor Enel.

„Cu siguranţă, până la finalul anului viitor, acest obiectiv de investiţii foarte important, de infrastructură mare, va fi finalizat”, a precizat ea.

Alte articole

Gabriela Firea şi-a anunţat demisia din Senat începând cu 1 iulie 2024

Gabriela Firea dă vina pe tineri pentru pierderea alegerilor: „Am aflat că pe TikTok s-au dat mesaje împotriva mea”

În ce priveşte străpungerea autostrăzii A1, Gabriela Firea a arătat că proiectul iniţial prevedea un culoar de expropriere care ar fi dus la demolarea a 200 de imobile, dar că în urma redesenării traseului de expropriere sunt vizate doar 20 de clădiri.

„Deoarece nu s-a realizat un PUZ în zonă, primăria de sector a dat în anii trecuţi autorizaţii de construire, neştiind care este, practic, evoluţia proiectului mare din partea Primăriei Capitalei. După realizarea PUZ-ului şi aprobarea acestuia în Consiliul General, va începe procedura de expropriere a celor 20 de imobile”, a mai spus ea.

Referitor la Prelungirea Ghencea, Gabriela Firea a declarat că studiul de fezabilitate realizat de Compania Municipală Dezvoltare Durabilă va fi predat pe 6 septembrie. Ea a menţionat că acest studiu are un cost de 320.000 de euro, „infinit mai puţin faţă de cât ar fi costat un astfel de studiu de fezabilitate dacă ar fi fost realizat pe piaţa liberă”.

„Proiectul presupune lărgirea şi modernizarea bulevardului Ghencea pe o lungime de şase kilometri, începând de la capătul tramvaiului 41 şi până la Şoseaua de Centură. Noua arteră va avea câte două benzi pe sens, linie de tramvai în zona mediană, piste de biciclişti, trotuare cu o lăţime de 6 metri, spaţii verzi între trotuar şi partea carosabilă de trei metri. Toate intersecţiile cu drumurile laterale vor fi reamenajate, iar cele cu străzile Braşov, Valea Oltului şi Râul Doamnei vor fi semaforizate. Se va realiza de asemenea un nod intermodal: tramvai 41, autobuze şi microbuze ale liniilor pre-orăşeneşti şi o parcare de tip park&ride, cu o capacitate de 30 de locuri, dar pe care intenţionăm să o extindem la o capacitate de 500 de locuri. Proiectul propus se va corela cu nodul rutier de la Domneşti, care se află în coordonarea CNAIR, prin care se realizează legătura cu Centura Capitalei”, a explicat primarul general.

Gabriela Firea a vorbit şi despre proiectul de supralărgire a şoselei Fabrica de Glucoză, arătând că a reuşit deblocarea acestuia, semnând contractul „după o perioadă de soluţionare a situaţiilor legate de exproprieri şi de contestaţii”. Costul total actualizat al obiectivului de investiţii este de 12,3 milioane de euro, termenul de execuţie fiind de 15 luni de la semnarea ordinului de începere a lucrărilor.

„Prima etapă constă în desfiinţarea imobilelor aflate pe culoarul de expropriere, după care se va trece la executarea propriu-zisă a lucrărilor, după cum urmează: lărgire la patru benzi a 1,8 km de stradă, câte două benzi pe sens, de câte 3,5 metri; realizarea trotuarelor cu o lăţime de 4,5 metri; reconfigurarea intersecţiilor pe care şoseaua Fabrica de Glucoză le traversează şi racordarea la viitoarea intersecţie, cu sens giratoriu, a autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti-Braşov; canalizare, spaţii verzi, iluminat stradal, parcare şi tot ceea ce este nevoie”, a adăugat ea.

Edilul a menţionat că au existat „modificări substanţiale” ale proiectului iniţial, generate de faptul că s-a construit foarte mult în zonă.