Preşedintele Comisiei Europene propune de pe-acum norme de protecţie pentru alegerile din anul viitor

Juncker a propus noi norme de protecţie pentru ca alegerile de anul viitor să fie în continuare libere şi corecte. „Trebuie să luăm măsuri de protecţie pentru ca alegerile noastre să continue să fie libere şi corecte. Este motivul pentru care Comisia propune astăzi noi norme menite să protejeze mai bine procesele noastre democratice în faţa riscului de a fi manipulate de ţări terţe sau de interese private”, a spus Juncker.

Printre aceste măsuri se numără o mai mare transparenţă cu privire la materialele publicitare cu caracter politic postate online şi posibilitatea aplicării de sancţiuni în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal în vederea influenţării deliberate a rezultatului alegerilor europene, potrivit Agerpres.

Prin propunerile prezentate miercuri, Comisia urmăreşte să abordeze ameninţările la care ar putea fi expuse alegerile şi, astfel, să sporească rezilienţa sistemelor democratice ale Uniunii.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: „Alături de statul de drept şi drepturile fundamentale, democraţia este unul dintre lucrurile care ne definesc şi definesc Uniunea noastră. Să nu fim naivi: sunt mulţi cei care vor să saboteze alegerile europene şi au la dispoziţie instrumente sofisticate. Tocmai de aceea trebuie grabnic să punem împreună umărul pentru a spori rezilienţa democraţiilor noastre. Pachetul de măsuri electorale propuse astăzi reprezintă o contribuţie solidă la acest efort comun, potrivit Agerpres.

Alte articole

Rusia încearcă să manipuleze influenceri în Franţa, avertizează ministrul francez de Externe, dând ca exemple alegerile din România şi Moldova

Elena Lasconi îl face praf şi pulbere pe Nicuşor Dan: „Nu cred în independenţi, nu a fost fair-play. Întotdeauna independentul este foarte dependent de diferite grupuri de interese”

Comisia Europeană a recomandat şi asigurarea unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte materialele publicitare cu caracter politic postate online şi vizarea anumitor utilizatori prin conţinut online cu caracter politic.

Regulamentul general privind protecţia datelor al UE se aplică din mai 2018 şi include în sfera sa de aplicare şi toate partidele politice europene şi naţionale, precum şi alţi actori implicaţi în procesul electoral, cum ar fi brokerii de date sau platformele de comunicare socială.

Modificarea punctuală a Regulamentului din 2014 privind finanţarea partidelor va face posibilă impunerea de sancţiuni financiare în cazul încălcării normelor în materie de protecţie a datelor în vederea influenţării deliberate a rezultatului alegerilor europene. Sancţiunile ar reprezenta 5 % din bugetul anual al partidului politic european sau al fundaţiei europene în cauză. Aplicarea sancţiunii va fi asigurată de Autoritatea pentru partidele politice europene şi fundaţiile politice europene. În plus, partidele şi fundaţiile care s-ar face vinovate de aceste încălcări nu ar putea beneficia de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în anul în care li s-a aplicat sancţiunea, informează Agerpres.

O altă măsură este un regulament privind punerea în comun a resurselor şi a cunoştinţelor de specialitate în domeniul tehnologiilor de securitate cibernetică. Pentru a ţine pasul cu evoluţia constantă a ameninţărilor cibernetice, Comisia propune crearea unei reţele de centre de competenţă în materie de securitate cibernetică pentru a direcţiona şi a coordona mai bine fondurile disponibile pentru a susţine cooperarea, cercetarea şi inovarea în materie de securitate cibernetică. Un nou Centru european de competenţe în materie de securitate cibernetică va gestiona sprijinul financiar în domeniul securităţii cibernetice acordat din bugetul UE şi va facilita realizarea de investiţii comune de către Uniune, statele membre şi industrie pentru a impulsiona dezvoltarea sectorului industrial al securităţii cibernetice şi a asigura dotarea sistemelor noastre de apărare cu tehnologie de ultimă generaţie.

Măsurile propuse vin în completarea altor acţiuni întreprinse de Comisie, cum ar fi intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecţia datelor, setul amplu de măsuri de consolidare a securităţii cibernetice în UE care este în curs de a fi negociat de către Parlamentul European şi Consiliu, precum şi eforturile în curs de combatere a dezinformării online, potrivit Agerpres.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susţinut discursul privind starea Uniunii, în faţa plenului reunit al Parlamentul European de la Strasbourg. „În contextul geopolitic actual, a venit vremea Europei: a sosit momentul suveranităţii europene. E timpul ca Europa să îşi ia destinul în propriile mâini. Această convingere că „unitatea înseamnă putere” este chiar chintesenţa apartenenţei la Uniunea Europeană. Prin partajarea suveranităţii, atunci şi acolo unde este necesar,  fiecare dintre statele noastre naţiune devine mai puternic”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Discursul preşedintelui Juncker în Parlamentul European a fost însoţit de prezentarea a 18 iniţiative concrete ale Comisiei Europene privind migraţia şi frontierele, securitatea, alegerile libere şi sigure, parteneriatul Uniunii Europene cu Africa şi UE ca actor global. Aceste propuneri au scopul de a contribui la obţinerea de rezultate pozitive pentru cetăţeni până la summitul de la Sibiu, din mai 2019, şi înaintea alegerilor europene de anul viitor.