Mirela Stancu este propunerea României pentru funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene

Ministerul Justiţiei a înaintat totodată două propuneri de rezervă, respectiv Irina Zlătescu şi Mircea Criste. Pe 10 august, MJ a demarat selecţia pentru desemnarea candidatului României la funcţia de judecător la Tribunalul UE. 

Potrivit MJ, cei 18 candidaţi în numele României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE au fost: Cristiana Georgeta Budileanu, Diana Magdalena Bulancea, Cristina Butacu, Mircea Criste, Andreia Liana Constanda, Camelia Lilieana Gheorghiu, Laura Mihaela Ivanovici, Constantin Virgil Ivan-Cucu, Claudia Jderu, Ioana Andreea Mareş, Petre Matei, Valentin Mircea, Ionel Olteanu, Răzvan Horaţiu Radu, Mirela Stancu, Ecaterina Raluca Toma, Elena Diana Ungureanu, Irina Zlătescu. 

Dintre aceştia, Diana Magdalena Bulancea este judecător la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios, fiind soţia lui Marius Bulancea, şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din DNA. În anul 2017, ea a fost detaşată la Tribunalul Uniunii Europene. 

Magistratul Răzvan Horaţiu Radu a fost subsecretar de stat în MAE, agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi agent guvernamental la CEDO. 

Alte articole

Tudorel Toader a pierdut alegerile la Universitatea din Iaşi: Am sentimentul unei „Monstruoase coaliţii!”

Tudorel Toader, cel mai bine plătit rector din România, a dat statul în judecată pentru a primi retroactiv sute de mii de lei

România se numără printre cele nouă state membre chemate să desemneze un judecător suplimentar la Tribunalul UE. Cei nouă judecători vor fi numiţi începând cu 1 septembrie 2019. 

La data de 24 iulie 2018, Guvernul a aprobat, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului ţării noastre la funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Astfel, poate fi desemnată drept candidat al României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE persoana care oferă depline garanţii de independenţă şi care are capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. 

Judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă, nicio activitate profesionistă, remunerată sau nu, în afara cazului în care Consiliul UE, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional. 

Dosarele depuse au fost analizate de o Comisie de selecţie iar lista candidaţilor care vor susţine interviul a fost publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, al Ministerului Afacerilor Externe şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii ale căror dosare au fost selectate vor fi notificaţi individual, în vederea susţinerii unui interviu în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul Justiţiei. 

La finalizarea audierilor, comisia selectează candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, precum şi două propuneri de rezervă, în ordinea punctajului obţinut. Propunerile Comisiei de selecţie vor fi comunicate Guvernului spre aprobare iar Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcţia de judecător al Tribunalului Uniunii Europene. 

Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 TFUE.