UPDATE „În cursul zilei de astăzi, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 478 – 484 din Codul de procedură penală, au semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatul Pomohaci Cristian Dorin având ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală, respectiv săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (11 acte materiale)”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Procurorii susţin că, în perioada ianuarie 2012 – octombrie 2017, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prevăzute de Codul fiscal, Pomohaci a declarat la organul fiscal teritorial venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor imobile aflate în proprietatea sa mai mici decât cele obţinute în realitate, suma nedeclarată ridicându-se la 684.487 lei (echivalentul a 152.883 euro), aferentă unui număr de 11 imobile, cauzând un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în sumă totală de 136.572 lei (din care suma de 114.687 lei reprezintă impozit pe venit, iar suma de 21.885 lei contribuţia la asigurările sociale de sănătate).
Parchetul menţionează că Pomohaci a plătit acest prejudiciu.
Conform sursei citate, pedeapsa stabilită ca urmare a acordului dintre procuror şi Pomohaci pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, este de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
„Acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu inculpatul stipulează, totodată, interzicerea, ca pedeapsă complementară, a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a sentinţei, precum şi interzicerea ca pedeapsă accesorie a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale”, afirmă Parchetul General.
Termenul de supraveghere stabilit în acest caz este de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, perioadă în care Pomohaci are mai multe obligaţii: să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Totodată, pe durata termenului de supraveghere, Pomohaci are obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei.
Potrivit acordului încheiat cu procurorii, pe parcursul termenului de supraveghere, Pomohaci va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile.
Dosarul şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise Tribunalului Mureş.
_________
Cristian Pomohaci a fost citat miercuri de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care îl cercetează în legătură cu cuzațiile de evaziune fiscală pentru care este urmărit penal.
La ieșirea de la Parchet, fostul preot a refuzat să precizeze dacă a făcut un acord de recunoaștere a vinovăției, pentru a obține o pedeapsă mai ușoară.
Cristian Pomohaci este urmărit penal de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru evaziune fiscală în formă continuată.”În perioada ianuarie 2012 – octombrie 2017, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prevăzute de Codul fiscal, a declarat la organul fiscal teritorial venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor imobile aflate în proprietatea sa mai mici decât cele obţinute în realitate”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General.
Mai exact, procurorii îl acuză pe fostul preot Cristian Pomohaci că nu a declarat 684.487 lei, echivalentul a 152.883 euro, sumă aferentă cedării folosinţei a 11 bunuri imobile pe care le deţine. Astfel, bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu 136.572 lei, din care 114.687 lei reprezintă impozit pe venit, iar 21.885 lei contribuţia la asigurările sociale.
Acesta nu este singurul dosar în care este vizat Pomohaci. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat, în 2017, dosarul deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, în care preotul Cristian Pomohaci este acuzat de infracţiuni de racolare de minori în scopuri sexuale. Sesizarea a fost făcută după ce în spaţiul public a apărut o înregistrare audio în care preotul Cristian Pomohaci i-ar fi promis unui adolescent că îl va plăti dacă va întreţine relaţii sexuale cu el. Spre finalul înregistrării, cel care se presupune a fi preotul Pomohaci îi spune băiatului că între ei doi a fost, de la bun început, „ceva special”, amintindu-i cum s-au întâlnit.