Rovana Plumb s-a întâlnit miercuri cu Paolo Savona, ministrul italian al Afacerilor Europene, şi cu Barbara Lezzi, ministrul pentru Regiunile din Sudul Italiei.
„Discuţiile au vizat preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, în ianuarie 2019. Oficialul român a subliniat că România va avea de negociat o serie de dosare dificile, precum Cadrul Financiar Multianual sau Politica de Coeziune, în condiţiile în care agenda Preşedinţiei va fi influenţată de Brexit şi alegerile pentru Parlamentul European”, se arată în comunicat.
În întâlnirea cu ministrul Afacerilor Europene, Rovana Plumb a subliniat că România doreşte ca, în timpul mandatului la Preşedinţia Consiliului UE, să fie un mediator eficient şi să gestioneze cu succes cât mai multe dosare aflate în lucru.
La reuniunea cu Barbara Lezzi, ministrul pentru Regiunile din Sud, Rovana Plumb a subliniat că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună rămân principalele priorităţi ale viitorului buget multianual. În timpul Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, România va încerca să ajungă la un acord de principiu în privinţa Politicii de Coeziune şi Cadrului Financiar Multianual, precizează comunicatul.
„În acest context, doamna ministru Lezzi a subliniat că Politica de Coeziune este indispensabilă, fiind singurul instrument care poate redistribui resursele în Uniunea Europeană. La rândul său, oficialul român a punctat că aceasta este principala politică investiţională, care asigură eliminarea diferenţelor dintre regiuni, iar acest principiu trebuie apărat”, se mai arată în documentul citat.
Cei doi oficiali au agreat înfiinţarea unui grup de lucru comun, România – Italia, în vederea schimbului de bune practici în atragerea de fonduri europene şi în coordonarea poziţiilor naţionale privind negocierile asupra politicii de coeziune post 2020. Totodată, partea italiană s-a oferit să sprijine pregătirile României pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE.
Referitor la viitoarea perioadă de programare, Rovana Plumb a precizat că ratele de cofinanţare depăşesc cu mult nivelul minim cerut de reglementările specifice. În acelaşi timp, România consideră că aplicarea regulii „N+3” este cea mai adecvată deoarece ia în calcul dificultăţile ce pot apărea în implementarea proiectelor strategice mari.