Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 28 de voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” şi patru abţineri. Consilierii generali USR şi PNL s-au împotrivit, fie prin vot „împotrivă”, fie prin abţinere.
„Numim acum în ATOP o persoană care are calitatea de suspect într-un dosar? E acelaşi Laurenţiu Cazan? Ar trebui să-şi dea demisia. Sper că nu votăm aşa ceva”, a spus consilierul general USR Roxana Wring în timpul dezbaterii pe proiect.
Consilierul general PSD Orlando Culea a explicat că, potrivit legii, şeful Jandarmeriei Capitalei este membru de drept al ATOP.
„Este membru de drept. Referitor la ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei, lăsaţi organele în drept să se pronunţe, nu vă mai pronunţaţi dumneavoastră”, a spus Orlando Culea.
„Se validează domnul Cazan Laurenţiu-Valentin, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti în locul domnului Mastan Alin-Ionel, ca membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a municipiului Bucureşti”, se arată în primul articol al proiectului de hotărâre prin care ar urma să fie numit membru al ATOP Laurenţiu Cazan, şeful Jandarmeriei Capitalei şi unul dintre coordonatorii jandarmilor la mitingul din 10 august.
Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, la nivelul Capitalei, dar şi la nivelul fiecărui judeţ, funcţionează Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, formată din şeful Poliţiei Capitalei sau al inspectoratului judeţean, şeful Poliţiei Locale, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, subprefectul, şase consilieri generali sau din consiliul judeţean, după caz, trei reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de primarul general, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, şeful ISU Bucureşti-Ilfov sau al ISU judeţean, precum şi şeful Jandarmeriei Capitalei sau al inspectoratului judeţean.
Din ATOP făcea parte Alin-Ionel Mastan, care a ocupat funcţia de director al DGJB până la finalul lunii august, când mandatul de împuternicire a expirat. Atunci, prin ordin al ministrului de Interne, a fost împuternicit pe această funcţie maiorul Laurenţiu Cazan, unul dintre coordonatorii jandarmilor la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.
Astfel, arată municipalitatea în proiectul de hotărâre, se impune modificarea componenţei ATOP şi în anexa hotărârii din 2016 privind validarea componenţei ATOP.
Consilierul general PNL Cătălin Deaconescu a scris, marţi, pe pagina sa de Facebook, că nu va vota proiectul de hotărâre şi că va cere celorlalţi consilieri să se amâne votul pe proiect până la lămurirea situaţiei juridice în care se află Laurenţiu Cazan, în condiţiile în care are calitatea de suspect în dosarul privind violenţele din 10 august, din Piaţa Victoriei.
Parchetul General a anunţat, săptămâna trecută, că şeful Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, adjunctul acestuia, Sebastian Cucoş, şi Mihai Chirică, secretar de stat în Ministerul de Interne, sunt urmăriţi penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, în timp ce maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.
Maiorul Laurenţiu Cazan este acuzat că a creat „aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest”, a dat ordinul de intervenţie cu încălcarea mai multor acte normative şi o ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, „cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate”.
Comisarul şef de poliţie Mihai Chirică este acuzat că a făcut presiuni asupra prefectului Capitalei pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, în timp ce Sebastian Cucoş şi Ionuţ Sindile „au participat nelegal la conducerea operaţiunilor” şi au ajutat la punerea în aplicare a unui ordin ilegal de evacuare a protestatarilor.
Peste 400 de persoane au fost rănite, iar numărul persoanelor care au depus plângeri în dosarul violenţelor de la protest ajunsese săptămâna la aproape opt sute.