Proiectul legii offshore, AMENDAMENTE importante în comisiile reunite de specialitate ale Camerei Deputaţilor

UPDATE: Comisiile pentru industrii, buget şi administraţie publică ale Camerei Deputaţilor au decis, marţi, la dezbaterea legii offshore, că limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, faţă de 60% cum era în varianta adoptată de Senat.

Deputaţii din comisii au aprobat, la dezbaterea legii offshore, amendamentele propuse de PSD.

Conform textelor adoptate, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau a unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh”, mai prevede un amendament PSD adoptat de comisii.

UPDATE: Directorul executiv al Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN) Dan Roşu a declarat, marţi, că reprezentanţii asociaţiei au părăsit dezbaterea din comisiile de specialitate privind legea offshore pentru faptul că nu li s-a permis să-şi susţină punctul de vedere.

El a spus că reprezentanţii asociaţiei nu au primit amendamentele pentru a vedea care va fi impactul acestora.

„Noi am solicitat în repetate rânduri, după ce a fost votată în Senat, să primim amendamentele prezentate astăzi, nu am avut niciun răspuns, de aceea ne este foarte greu să avem o poziţie acum, ne trebuia un timp rezonabil pentru o analiză pentru a putea să vedem cum vor impacta aceste amendamente industria offshore”, a spus Roşu, la ieşirea din şedinţa Comisiilor pentru industrii, buget şi administraţie publică din Camerei Deputaţilor.

El a spus că este mult prea devreme pentru a evalua impactul, menţionând că o analiză va fi făcută după ce va avea forma finală. „Va trebui să vedem care este forma şi apoi fiecare membru îşi va evalua propriu business şi va lua decizia”, a adăugat Roşu.

Întrebat de ce a plecat de la şedinţă, Roşu a precizat: „Pentru că s-a propus ca reprezentanţii industriei să poată să-şi spună punctul de vedere şi s-a considerat că nu e cazul ca noi să avem vreo intervenţie în cadrul lucrărilor într-o lege care ne priveşte şi atunci aflăm, ca şi voi, care este raportul final”.

Deputaţii din comisii au aprobat şi un amendament potrivit căruia „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Proiectul de lege, care se află la reexaminare în Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, trebuia să fie dezbătut în comisii şi adoptat de plenul Camerei încă de săptămâna trecută.

Preşedintele Comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, a anunţat marţea trecută că proiectul de lege va fi dezbătut peste o săptămână, decizia fiind luată după o discuţie cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

„Am vorbit puţin mai înainte cu domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi pentru că avantajul României, obţinut în cursul lunii iulie, în urma formei finale aprobate de Camera Deputaţilor pentru legea offshore trebuie menţinut, legea nu va fi supusă analizei comisiilor reunite astăzi (marţi, 25 septembrie – n.r.), urmând să cântărim foarte bine toate implicaţiile şi influenţele asupra bugetului de stat şi avantajele pe care trebuie să le conserve statul român”, a declarat Iancu.

Proiectul a fost adoptat lunea trecută de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 81 voturi „pentru”, nouă ”împotrivă” (USR) şi 15 abţineri, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Principalele amendamente adoptate în Senat, propuse de PSD, se referă la posibilitatea ca investitorii să-şi deducă banii din investiţia făcută. Astfel, conform celor stabilite la Senat, investitorul poate să-şi deducă maximum 60% din valoarea veniturilor suplimentare.

Proiectul de lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor încheiate între titulari şi ANRM.

Legea offshore a fost adoptată în sesiunea trecută de Parlament, iar preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o spre reexaminare.