Şoareci născuţi din două mame, creaţi în laborator de cercetătorii din China

Studiul a fost publicat joi în revista americană Cell Stem Cell. Pentru a depăşi bariera care împiedică reproducerea părinţilor de acelaşi sex la mamifere, cercetătorii chinezi au utilizat celule stem modificate, pentru a elimina anumite gene.

Experimentul a avut rezultate mult mai concludente în cazul puilor născuţi din două femele de şoareci: 29 de astfel de pui au fost obţinuţi dintr-un total de 201 embrioni, care au trăit apoi până la vârste adulte şi au fost capabili să se reproducă pe cale naturală.

În schimb, puii rezultaţi din doi masculi au supravieţuit doar 48 de ore, iar cercetătorii asiatici intenţionează să demareze în curând un nou studiu, mai aprofundat, pentru a descifra motivele din cauza cărora acest proces nu a funcţionat.

A fost pentru prima dată când cercetări pe această temă au avut un rezultat atât de bun.

„Autorii studiului au făcut un pas foarte important înainte pentru a înţelege motivul pentru care mamiferele pot să se reproducă doar pe cale sexuată”, a comentat un expert care nu a participat la această cercetare, specialistul francez Christophe Galichet.

„Studii precedente au arătat că reproducerea şoarecilor provenind din două femele era posibilă (…) Puii s-au născut, însă au suferit din cauza unor întârzieri de dezvoltare”, a reamintit acelaşi expert, citat de Science Media Centre.

În 2004, prima naştere a unui şoarece ce avea material genetic provenind exclusiv de la femele a fost realizată de o echipă de cercetători niponi.

În stare naturală, există numeroase specii care sunt capabile să se reproducă prin intermediul unor metode ce nu implică existenţa unui cuplu mascul-femelă.

Reptilele, amfibienii şi peştii pot să se reproducă cu un singur părinte, însă acest proces este mult mai complicat în cazul mamiferelor.

„Am fost interesaţi să aflăm motivul pentru care mamiferele pot să suporte doar o reproducere sexuată”, a explicat unul dintre autorii studiului, Qi Zhou, cercetător la Academia chineză de ştiinţe.

Mamiferele moştenesc jumătate din genom de la mamă şi cealaltă jumătate de la tată.

Pe parcursul procesului de reproducere la mamifere, anumite gene sunt supuse unui mecanism esenţial de dezvoltare, denumit „amprentă parentală”.

„De neconceput” pentru oameni

În virtutea acestui mecanism, pentru aceeaşi genă, copia moştenită de la tată şi cea moştenită de la mamă nu se exprimă în acelaşi fel: una este activă şi cealaltă este inactivă.

Pentru a înşela acest mecanism şi, deci, pentru a se crea pui de şoareci proveniţi din părinţi de acelaşi sex, cercetătorii chinezi au utilizat celule stem embrionare haploide (ce conţin doar un exemplar din fiecare cromozom, nu doi, aşa cum se întâmplă în cazul reproducerii sexuate clasice).

Apoi, ei au modificat compoziţia genetică a acestor celule cu ajutorul unui proces complex, înainte de a le injecta în ovule de şoareci.

Procesul era diferit în cele două cazuri, în funcţie de situaţiile în care părinţii erau două femele sau doi masculi, prezentând un grad mai ridicat de complexitate atunci când părinţii erau doi masculi.

În teorie, această metodă, care ridică numeroase probleme de ordin etic, ar putea să permită dezvoltarea unei noi abordări în procesul de clonare a mamiferelor sau chiar să permită conceperea unui copil pentru cuplurile homosexuale.

Aceste perspective rămân totuşi îndepărtate, întrucât, dincolo de consideraţiile etice, astfel de metode se lovesc de mai multe obstacole tehnice.

„Este de neconceput să creezi un bebeluş uman în această manieră”, afirmă profesorul Cristophe Galichet, care lucrează la Francis Crick Institute, un centru de cercetări biomedicale din Londra.

„Dacă cineva ar vrea să încerce să creeze un bebeluş pentru cupluri de lesbiene sau de bărbaţi gay în această manieră, doar generarea unor celule stem modificate ar avea nevoie de un timp considerabil, cu o perspectivă foarte slabă de succes la finalul operaţiunii”, a estimat expertul francez.

„Riscul unor anomalii severe este prea ridicat şi va fi nevoie de mulţi ani de cercetări ştiinţifice, pe mai multe tipuri de animale, pentru ca oamenii de ştiinţă să reuşească să înţeleagă modul în care această metodă ar putea fi aplicată în condiţii de securitate deplină”, a adăugat un alt expert, Dusko Ilic, cercetător la King’s College din Londra.