”O deficienţă a Ministerului Public este că avem mulţi procurori detaşaţi şi delegaţi. În OUG de azi, e un articol care spune că procurorii care la data ordonanţei de urgenţă desfăşoară activitatea în alt parchet rămân în acel parchet în condiţiile legii”, a precizat Tudorel Toader şa Antena 3, potrivit News.ro.
”Spuneţi că acest fapt (numirea Codruţei Kovesi la Parchetul ICCJ – n.r.) este o sfidare, eu nu vă contazic, dar domnul Lazăr poate spune că e normal, că valorifică bogatele experienţe dobândite în managementul parchetelor de rang înalt. Pentru procurorii de la DNA, DIICOT sunt nişte condiţii, de vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aibă o pregătire bună ş.a.m.d., la procurorii PICCJ nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă, niciun alt criteriu care să completeze vechimea. Prin OUG, am introdus un alineat nou în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul PICCJ, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o pregătire bună profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător Parchetului de pe lângă Curtea de Apel”, a mai declarat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader a precizat că un procuror nu poate ajunge în vârful ierarhiei dacă nu a parcurs toate treptele – parchet pe lângă judecătorie, parchet pe lângă tribunal, parchet pe lângă curte de apel şi PICCJ.
”Cazul pe care-l spuneţi (al Codruţei Kovesi – n.r.), nu ştiu. Dacă are gradul de tribunal, nu poate să rămână la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal peste Curtea de Apel şi s-ar duce la Parchetul de pe lângă Înalta Curte”, a spus ministrul Justiţiei.
Pe 11 iulie, procurorul general, Augustin Lazăr, a decis delegarea Laurei Codruţa Kovesi, fostă şefa a DNA, în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu aceeaşi dată.