Potrivit cercetătorilor australieni, nu numai că părinţii vor reuşi în cele din urmă să se odihnească pe timpul nopţii, dar nici nu vor exista efecte negative pe termen lung în ceea ce priveşte traumatizarea psihică a copilului sau slăbirea legăturii afective între copii şi părinţi.
Una dintre metodele de a învăţa copilul să doarmă singur presupune ca părintele să vină lângă copilul care plânge după un anumit interval de timp, interval care creşte progresiv, astfel încât copilul să înveţe să se liniştească singur.
Cealaltă metodă presupune ca părintele să vegheze pătuţul bebeluşului, stând pe un scaun, fără să ia copilul în braţe, iar distanţa dintre scaun şi pătuţul copilului să crească progresiv, până când copilul se obişnuieşte să adoarmă singur.
Citeşte continuarea pe Sfatulparitilor.ro