Un sistem de evaziune fiscală provoacă prejudicii de miliarde de euro în 10 ţări europene. Cum funcţionează mecanismul

Această anchetă – realizată între altele de site-ul Correctiv şi ziare ca Die Zeit, Le Monde sau La Reppublica şi publicată joi – se sprijină pe documente judiciare provenind din Germania, unde aceste manevre au fost descoperite în 2012. Ea vizează cazuri de fraudă şi de optimizare fiscală.

În afară de Germania – ţara de departe cea mai afectată – zece ţări europene sunt vizate, şi anume Franţa, Spania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia, Austria, Finlanda, Norvegia şi Elveţia.

Grosul facturii, adică aproximativ 46 de miliarde de euro, este legat de o practică de optimizare intitulată „cum cum”. Această tehnică, situată potrivit grupului media „la limita legalităţii”, mizează pe fiscalitatea diferenţiată între investitori naţionali şi străini.

Taxaţi mai mult asupra dividendelor pe care le percep, investitorii naţionali îşi revând, de exemplu, titlurile unor investitori străini, ceea ce le permite, o scurtă perioadă de timp, să scape de acest impozit, iar apoi le recuperează.

Numai acest mecanism a costat, timp de 15 ani, 24,6 miliarde de euro Germania, 17 miliarde de euro Franţa şi 4,5 miliarde de euro Italia, potrivit acestei anchete comune, care citează informaţii de la autorităţi fiscale, juridicare şi de analiză a datelor pieţei.

În Franţa, „până la trei miliarde de euro pe an” ar fi fost pierdurţi de finanţele publice din cauza acestor manevre, scrie Le Monde, care dă asigurări că principalele trei bănci franceze – BNP Paribas, Crédit agricole şi Société générale – au recurs la ele.

„PROBLEME IDENTIFICATE”

Acestei tehnici „cum cum” i s-a adăugat o practică în mod clar frauduloasă – intitulată „cum ex” şi atribuită unui avocat german, Hanno Berger, de-acum vizat de o anchetă penală deschisă în Germania şi care aşteaptă să fie judecat.

De această dată este vorba despre cumpărarea şi revânzarea de acţiuni în jurul zilei plăţii dividendelor, atât de rapid, încât administraţia fiscală nu mai identifică adevăratul proprietar.

Manipularea – care necesită înţelegerea mai multor investitori – permite revendicarea de mai multe ori a aceluiaşi credit de impozit asupra profitului dividendului, ceea ce lezează în acest fel fiscul.

Această escrocherie ar fi costat 7,2 miliarde de euro Germania, 1,7 miliarde de euro Danemarca şi 201 milioane de euro Belgia. Procurorii din Koln au identificat banca spaniolă Santander că ar fi prejudiciat Germania cu câteva miliarde de euro. De asemenea, banca australiană Macquarie Bank, dar şi Deutsche Bank au recurs la practici similare.

Contactat de AFP, fiscul norvegian a spus că a descoperit o fraudă cu privire la 580.000 de coroane norvegiene în 2013 şi că a dejucat mai multe încercări ulterioare, în urma unor avertizări din Danemarca. Ulterior ţara şi-a consolidat controalele.

„Problemele sunt perfect identificate de către administraţia fiscală franceză. În cazul în care se confirmă infracţiunile, vom fi de neînduplecat„, a declarat la rândul său ministrul francez al Conturilor Publice Gérald Darmanin.

Contactată de AFP, administraţia fiscală franceză a refuzat să confirme sau să comenteze cifrele avansate de cele 19 publicaţii implicate în anchetă. „Nu este vorba despre o problemă de amploare„, a dat ea asigurări.

Parchetul financiar danez, sesizat asupra acestui subiect în 2015, a precizat că cercetează „dacă există un fundament în vederea angajării responsabilităţii penale a persoanelor sau întreprinderilor implicate„, a declarat purtătorul său de cuvânt Simon Gosvig.

Publicarea acestei anchete a fost salutată de deputata europeană Eva Joly, o fostă magistrată anticorupţie, care a îndemnat justiţia, într-un comunicat, „să diligenteze de urgenţă” anchete, iar statele „să-şi consolideze legislaţiile”.

În Austria, opoziţia social-democrată (SPÖ) a cerut ca ministrul conservator al Finanţelor Hartwig Löger să furnizeze o evaliare a prejudiciului suferit de ţara sa. „Ministrul finanţelor trebuie să furnizeze o imagine de ansamblu asupra sumei prejudiciului”, a declarat purtătorul de cuvânt al partidului însărcinat cu finanţele Jan Krainer.