Şefa Spitalului Universitar, după ce s-a aflat că două cabinete nu foloseau dezinfectanţi: Asistentele nu s-au gospodărit cum trebuie

După ce în urma unui control la Spitalul Universitar din Bucureşti s-a constatat faptul că în anumite cabinete din Ambulatoriu nu se foloseau soluţii de dezinfectare a instrumentarului, directoarea spitalului spune că de vină pentru această situaţie sunt şefele de la cele două cabinete, care nu au cerut din depozit soluţiile necesare.

„Au fost sancţionaţi cei care aveau responsabilitatea de a aproviziona acele cabinete cu dezinfectanţi. Nu vorbim de secţii, ci de două cabinete din Ambulatoriul spitalului, respectiv Medicina muncii şi Psihiatrie. (…) Spitalul era aprovizionat cu dezinfectanţi, iar toate cabinetele aveau în dotare aceste soluţii şi le foloseau. Două cabinete nu aveau, pentru că nu s-au gospodărit, deşi dezinfectanţii erau prezenţi la nivelul spitalului”, a declarat, duminică, Adriana Nica, directoarea SUUB.

Managerul spitalului a adăugat că în urma controalelor a reieşit că în cadrul a două cabinete din ambulatoriul spitalului, respectiv Medicina muncii şi Psihiatrie, nu existau dezinfectanţii necesari şi că în aceste situaţii comanda pentru dezinfectanţi se făcuse în urmă cu mai puţin de o lună de zile. Nica a precizat că responsabilii pentru aprovizionarea celor două secţii au fost amendaţi de către Direcţia de Sănătate Publică cu câte 500 de lei şi au fost chemaţi la comisia de disciplină din cadrul spitalului.

„În cabinetele în care – şi nu au fost multe la număr, doar două – nu au fost regăsite aceste substanţe în timpul controlului s-au aplicat amenzi fix personalului răspunzător, dat fiind faptul că aceşti dezinfectanţi existau la nivelul spitalului. (…) Amenzile date au fost individuale şi au afectat angajaţii, nu spitalul. Ele au fost aplicate angajaţilor care nu au respectat procedurile şi protocoalele cu privire la care au fost instruiţi în mod repetat şi pe care le-au luat la cunoştinţă sub semnătură, la finalizarea prelucrării şi instruirii periodice, ultima dintre ele având loc la finalul lunii iulie”, a explicat ea.

Alte articole

Monica Pop spune adevărul în cazul lui Florin Piersic după ce actorul s-a infectat de la o branulă: „Nimeni nu spune așa ceva pentru că nimănui nu-i convine!”

Despăgubiri record obținute de un pacient din Neamț după o infecţie cu nosocomiale în spital

Nica a mai precizat că unitatea medicală îşi rezervă dreptul de a-i acţiona în instanţă pe toţi cei care „au adus grave prejudicii de imagine” Spitalului Universitar şi corpului medical, precum şi pe cei care „au creat panică” în populaţie.

„Pentru o perioadă scurtă de timp a scăzut numărul de bolnavi, ca urmare a celor semnalate în spaţiul public. Şi erau nişte lucruri neadevărate”, a mai spus ea.

Nica a adăugat că în anul 2016, când deţinea funcţia de şef al Secţie Anestezie şi Terapie Intensivă, a sesizat în numeroase rânduri conducerea spitalului şi a Ministerului Sănătăţii asupra faptului că lipsesc unele materiale sanitare.

„Unii dintre colegii noştri sau responsabilii în domeniu, cei care ne critică acum în mediul online şi mass media, au avut puterea atunci să decidă şi să schimbe ceva şi nu au făcut-o. În 2018 aceştia îşi folosesc notorietatea din mediul online şi relaţia cu mass media pentru a amplifica ştiri false şi pentru a crea impresia că toate imaginile care circulă în spaţiul public ar fi de actualitate. I-aş ruga să înceteze să mai lanseze neadevăruri în media, online, să dezinformeze şi să inducă panică în populaţie şi potenţialii pacienţi”, a spus managerul spitalului.

Angajaţi ai SUUB au intrat în greva foamei în luna iulie, invocând lipsa materialelor, improprii din punctul de vedere al curăţeniei în saloane atât pentru pacienţi, cât şi pentru personal; lipsa personalului mediu medical; neacordarea drepturilor salariale conform legislaţiei în vigoare.

Pe 12 octombrie, asistenta Mariana Luceanu, care a protestat în luna iulie făcând greva foamei la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, afirma că a fost dată afară de la locul de muncă pentru că a „spus neregulile din spital”. În replică, managerul unităţii medicale, Adriana Nica, a precizat că asistenta a lipsit de la locul de muncă neîntemeiat în mod repetat.

„Rata infecţiilor nosocomiale este de 2% în cazul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti”

Managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Adriana Nica, a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, că la nivelul acestei unităţi medicale rata infecţiilor nosocomiale este de 2%.

„2% (a fost rata infecţiilor nosocomiale, n.r.). Toate au fost identificate şi raportate către Direcţia de Sănătate Publică”, a precizat ea.

Nica a adăugat că în ce priveşte spitalul Universitar raportările au fost „foarte corecte”. Directorul medical al spitalului, Dorin Ionescu, a declarat că acest procent este dublu faţă de media naţională şi se înscrie pe un trend ascendent în ultimii 20 de ani.

„Dacă veţi lua statisticile ministerului din ultimii 20 de ani, veţi vedea că în top 5 este Spitalul Universitar. (…) Dacă mă întrebaţi pe mine, noi am fost corecţi”, a precizat Ionescu.

Adriana Nica a mai precizat că infecţiile asociate actului medical reprezintă un fenomen întâlnit şi în spitalele din ţările civilizate.

„Am fost acuzaţi că sunt infecţii nosocomiale în spital şi că Spitalul Universitar este – ca să citez exact ‘o bombă biologică’. Din păcate, cei are folosesc aceste sintagme cel mai probabil nu înţeleg semnificaţia lor şi din motive strict literare hiperbolizează absurd nişte situaţii, creând impresia că viaţa pacienţilor este într-un real pericol, inducând panică în rândul lor şi în familiile şi aparţinătorii lor. Rezultatul final al acestor exerciţii penibile de retorică este că pacientul are cel mai mult de suferit. (…) În lumea civilizată există 5-8% infecţii asociate actului medical sau infecţii nosocomiale. Iar în cazul infecţiilor de terapie intensivă, procentul este mult mai mare, până spre 15%. Şi vorbim de lumea civilizată, Europa Occidentală şi America. Aceste procente s-au înjumătăţit în ultimii 20 de ani”, a spus Nica.

Întrebată cum se explică faptul că în România rata acestor infecţii este chiar mai mică decât în statele occidentale, Nica a declarat că spitalele respective tratează un număr mult mai mare de bolnavi.

„Vorbim de 2% din numărul de bolnavi trataţi la nivelul spitalului. (…) V-am dat statistici europene şi din Statele Unite, unde cu siguranţă numărul bolnavilor este mult mai mare”, a spus ea.

Nica a menţionat că de la 1 ianuarie şi până la 1 august la SUUB au fost trataţi, doar prin spitalizare continuă, aproape 30.000 de bolnavi, la aceştia adăugându-se spitalizările de zi şi consultaţiile din camera de gardă, în număr de peste 350, zilnic.

Ea a mai precizat că la Spitalul Universitar există un nucleu de prevenire şi control al infecţiilor, un plan de recoltare şi autocontrol al probelor biologice.

„Avem o gamă întreagă de produse antiseptice, dezinfectante, bactericide pentru a preveni infecţiile şi o analiză a numărului, frecvenţei şi importanţei acestor infecţii când ele apar, dar şi o raportare corectă a acestora”, a menţionat Adriana Nica.