Comisia Iordache: Codul de procedură civilă, modificat în acord cu decizia CCR

Raportul de admitere acordat legii de modificare şi completare a Codului de procedură civilă şi a altor acte normative a fost adoptat de comisie cu unanimitate de voturi.

„Au fost două amendamente rezultate din decizia CCR. Curtea a precizat că la două articole trebuie să fim mai expliciţi, adică să spunem foarte clar asupra cărei legi discutăm şi observaţiile au fost preluate în integralitate de la Curte. Codul de procedură civilă urmează să intre la Senat, ca şi primă Cameră sesizată, şi va ajunge la Camera Deputaţilor, ca for decizional”, a afirmat preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache, la finalul şedinţei de marţi.

CCR a admis parţial, pe 4 iulie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii referitoare la Codul de procedură civilă şi a constatat că art. III pct. 3 şi pct. 4 din actul normativ sunt neconstituţionale.

„În privinţa soluţiei de admitere (…), Curtea a statuat că este inadmisibil ca, în corpul uneia şi aceleiaşi legi, aceeaşi sintagmă, respectiv ‘data intrării în vigoare a prezentei legi’, cuprinsă în două articole succesive, aflate, la rândul lor, într-o strânsă interconexiune, să aibă două înţelesuri diferite, având în vedere că aceasta vizează atât Legea nr. 2/2013, cât şi prezenta lege supusă controlului de constituţionalitate. Această formulare imprecisă duce la retroactivitatea normei procedural civile, în sensul că ar urma să confere o cale extraordinară de atac pentru hotărârile definitive pronunţate anterior Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 (…), aşadar, în cauze deja finalizate; în aceste condiţii, norma juridică contravine art. 1 alin. (5) în componenta sa privind securitatea raporturilor juridice şi art. 15 alin. (2) din Constituţie”, se arată în comunicat.

Alte articole

Ana Birchall cere CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României, pentru a fi asigurat interimatul

Ce șanse are Călin Georgescu la ICCJ și CEDO în procesele deschise împotriva anulării alegerilor prezidențiale. Fostul judecător CCR Tudorel Toader explică

CCR a mai constatat că textul criticat pare să condiţioneze aplicarea deciziei din 30 mai 2017 de faptul ca data pornirii procesului civil să fie ulterioară publicării în Monitorul Oficial şi, totodată, să stabilească faptul că hotărârile pronunţate după publicarea deciziei devin susceptibile de recurs în temeiul legii supuse controlului de constituţionalitate.

„Totodată, Curtea a apreciat că dispoziţiile legale criticate nu stabilesc în mod clar raportul în care se află cu dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la aplicarea în timp a legilor şi omit să reglementeze competenţa de judecată a recursurilor formulate după 20 iulie 2017, drept pentru care, şi din această perspectivă, a constatat încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se menţionează în comunicat.

ICCJ a invocat, în hotărârea de sesizare a CCR, argumentul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a altor acte normative.