Sistemul de termoficare din Bucureşti riscă să cedeze în această iarnă, fără investiţii urgente

„CET-urile din Bucureşti sunt precum nişte bombe cu ceas. Cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020, la fel ca şi CAF-urile nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcţiona, în condiţii de siguranţă, după expirarea numărului de ore de funcţionare alocat’, arată specialiştii.

Potrivit analizei, fără investiţii susţinute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023 (Ciclul Combinat de la CTE Bucureşti Vest şi cele două CAF-uri de câte 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h.

„Practic, serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice va mai putea asigura apa caldă şi căldura doar pentru o mică parte din cele peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii racordate la reţea’, arată analiza realizată de compania de consultanţă Frames.

În prezent, ELCEN produce agentul termic în centralele electrice de termoficare (CET) din Bucureşti (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti), iar apa caldă şi căldura sunt distribuite de RADET printr-o reţea principală de 954 kilometri de conducte principale şi alţi 29663 kilometri de conducte secundare, către punctele termice şi apartamente.

Alte articole

De ce Nicușor Dan înseamnă pentru bucureșteni frig și apă rece: datoriile PMB la termoficare, duse la 1 miliard de lei

Cătălin Cîrstoiu promite că reduce prețul la căldură în București, dacă iese primar: Ne propunem ca în viitor să reducem preţul gigacaloriei şi asta se va reflecta în buzunarul fiecărui cetăţean

Ambele societăţi, ELCEN şi RADET, se află în prezent în insolvenţă, iar Primăria Capitalei a decis de principiu, fără adoptarea de măsuri concrete până în prezent, să le preia sub umbrela Energetica SA, o nouă societate care se va ocupa cu producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei calde şi căldurii, prin intermediul căreia se va implementa astfel Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).

„În acest moment, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro”, arată analiza.

Numai în cazul ELCEN, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, investiţii fără de care producţia la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării.

Investiţiile sunt necesare, totodată, şi pentru a respecta legislaţia de mediu, conform angajamentelor luate faţă de UE.

„Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investiţiei în cele două CAF-uri la CTE Bucureşti Vest şi CTE Grozăveşti, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalaţiilor de ardere şi a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud şi nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislaţia de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viaţă cu circa 8-10 ani”, afirmă analiştii.

În intervalul 2020 – 2030, Primăria ar trebui să investească alţi peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, în construcţia a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de circa 200 MW şi 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE Bucureşti Sud şi CTE Bucureşti Progresu şi să reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă.

„Urmare a acestor investiţii, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condiţiile în care grupurile nr. 3 şi 4 din CTE Bucureşti Sud respectiv cele din CTE Progresu îşi vor înceta durata de viaţă”, arată analiza Frames.

Pentru Primăria Capitalei va însemna un efort investiţional uriaş, de peste ori ori bugetul anual al oraşului. Însă, fără aceste investiţii, cei peste 1,5 milioane de bucureşteni racordaţi la RADET vor fi în pericol să rămână oricând fără apă caldă şi căldură, atrag atenţia specialiştii.