Proiectul de lege privind posibilitatea condamnaţilor de a-şi executa pedepsele de până la 5 ani la domiciliu, contestat la CCR

„Parlamentul României a ignorat acea decizie a Curții Constituționale și a reluat dezbaterea parlamentară, aplicând procedura reexaminării legii „pentru punerea în acord a legii cu decizia Curții Constituționale nr.728/2017”.

Prin reluarea procedurii legislative pe calea reexaminării legii, Parlamentul României a nesocotit dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituția României care dispune „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii (…)”, se arata in sesizarea PNL, citată de stiripesurse.ro.

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul ei” deoarece „Curtea reţine existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor. Modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial.

În concluzie, ţinând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate în Camera de reflecţie, Curtea constată că au fost încălcate dispoziţiile art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale anterior amintită.” (paragraf 52 și paragraf 53)” , citează PNL din motivarea deciziei CCR.

Alte articole

Ana Birchall cere CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României, pentru a fi asigurat interimatul

PNL, UDMR și minoritățile, pregătite pentru doi candidați ai coaliției pro-europene la prezidențiale – surse

„Parlamentul României a ignorat starea de drept, astfel cum a fost descrisă de Curtea Constituțională mai sus, și a procedat la reexaminarea legii neconstituționale. Procedura constituțională, care trebuia aplicată, era încetarea de drept a procesului legislativ.

Pe cale de consecință, suntem în situația încălcării dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituția României, fapt pentru care vă rugăm să constatați că Legea privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituțională în ansamblul său.

În drept, ne întemeiem sesizarea atât pe dispozițiile art. 133, alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cât și pe dispozițiile art. 15 , alin (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, se arată in sesizare.

Proiectul supranumit „puşcăria în sufragerie” a trecut, în data de 14 noiembrie, şi plenul Camerei Deputaţilor, cu 176 voturi „pentru”, 93 „împotrivă” şi 1 abţinere.

Principala modificare propusă de social-democraţi, acceptată de juridică a Camerei Deputaţilor, prevede ca persoanele condamnate pentru fapte fără violenţă la maxim cinci ani de închisoare cu executare vor putea ispăşi sentinţa de acasă fără niciun fel de supraveghere. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenţiei la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată:a) nu are rapoarte de abateri disciplinare; şi b) are o pedeapsă care nu depăşeşte 5 ani.

O altă prevedere controversată se referă la posibilitatea ca infractorilor să le fie scăzute câte 20 de zile de închisoare pentru fiecare lucrare știinţifică scrisă sau invenţie.