Proteste violente la Paris. Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Reacţie dură a preşedintelui Macron

UPDATE: „Ruşine” autorilor violenţelor – este mesajul transmis de preşedintele Emmanuel Macron după manifestaţiile „vestelor galbene” de sâmbătă din Franţa, relatează AFP.

„Mulţumiri forţelor noastre de ordine pentru curajul şi profesionalismul lor. Ruşine celor care le-au agresat. Ruşine celor care s-au manifestat violent faţă de alţi cetăţeni şi jurnalişti. Ruşine celor care au încercat să intimideze parlamentari. Nu există loc pentru aceste violenţe în Republică”, a scris pe Twitter şeful statului francez.

Înaintea acestei reacţii, notează AFP, preşedinţia şi guvernul nu făcuseră niciun comentariu legat de noile manifestaţii ale „vestelor galbene” care cer în special anularea creşterii taxelor la carburanţi şi măsuri privind puterea de cumpărare.

Ministrul de Interne, Christophe Castaner, a denunţat violenţele din mai multe locuri din Franţa, în cursul cărora s-au operat 130 de reţineri, dintre care 42 la Paris.

Alte articole

Preț benzină și motorină 30 octombrie. Cât costă să faci plinul la mașină

Prețul carburanților la 29 octombrie. Cât plătesc șoferii pentru un plin de benzina sau motorină

Mai puţin semnificativă la nivel naţional decât a fost săptămâna trecută, mobilizarea ”vestelor galbene” s-a soldat sâmbătă cu ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine în centrul Parisului şi cu mai multe reţineri.

La ora 14:00 GMT, aproape 81.000 de manifestanţi erau în stradă în întreaga ţară, faţă de 244.000 săptămâna trecută la aceeaşi oră, a anunţat Ministerul de Interne.

Opt persoane au fost rănite, dintre care doi jandarmi, faţă de 106 săptămâna trecută, a adăugat aceeaşi sursă.

Celebrul bulevard Champs-Elysées din Paris, unde autorităţile au interzis protestele pe o anumită porţiune, a fost teatrul principal al incidentelor de sâmbătă.

De dimineaţă, manifestanţii s-au ciocnit cu forţele de ordine, aruncând cu obiecte şi construind baricade, în timp ce jandarmii şi poliţiştii antitero au răspuns cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Către orele 16H00 GMT, pompierii au intervenit pentru a stinge diverse incendii la baricade, care degajau un fum gros şi negru.

Între timp, în restul Franţei, aveau loc numeroase acţiuni paşnice, în cadrul acestei celei de-a doua mari zile de mobilizare, la o săptămână de la debutul mişcării.

Acest ”act 2” nu a avut totuşi succesul mobilizării de sâmbăta trecută, când aproape 300.000 de oameni au blocat drumurile şi zonele strategice în întreaga Franţă.

Deocamdată, mişcarea poate conta pe sprijinul larg al francezilor: potrivit unui sondaj al institutului BVA, 72% dintre francezi aprobă revendicările ”vestelor galbene”. Rămâne de văzut dacă această mobilizare va influenţa politica preşedintelui Emmanuel Macron, vizat direct de sloganurile manifestanţilor, care i-au cerut demisia. 

UPDATE: Protestele continuă de mai bine de patru ore la Paris, unde manifestanții au dat foc unor baricade ridicate pe Champs-Elysées

Protestul mişcării „Vestele galbene” a luat amploare în ultimele săptămâni ca urmare a măsurilor Guvernului francez care vor duce la majorarea preţului carburanţilor de la 1 ianuarie 2019.

Mii de „veste galbene” s-au adunat, sâmbătă, pe Champs-Elysées, și au rupt un cordon de securitate care trebuia să-i împiedice să ajungă la clădiri cheie, cum ar fi reședința primului ministru. 

Poliția din Paris a folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanții care demonstrează pentru a doua săptămână consecutiv față de creșterea prețurilor la carburanți. 

Peste 3.000 de polițiști au fost mobilizați pe străzile din Paris, estimându-se că 30.000 de protestatari ar putea ajunge în capitală.

Oamenii cer demisia președintelui Emmanuel Macron.

Proteste au avut loc și săptămâna trecută

Aproximativ 13.000 de persoane s-au adunat luni dimineaţa în 358 de locuri din Franța, după ce sâmbătă au fost 290.000, în peste 2.000 de locuri, pentru a protesta față de politica economică a Guvernului condus de Edouard Philippe.

Această mişcare polimorfă şi fără un lider identificat a fost iniţiată de membri ai societăţii civile, care au îndemnat pe reţele de socializare la acţiuni contra creşterii preţului carburanţilor.

Motivele nemulţumirii s-au extins, apoi, la o denunţare mai globală a politicii Guvernului în domeniul taxării şi scăderii puterii de cumpărare.

Apeluri la manifestaţii ”pe jos, pe cal sau cu maşina”, în vederea ”blocării” Parisului, pe 24 noiembrie, au fost amplu preluate şi răspândite pe Facebook.