Ion Sandu: Schimbările climatice nu sunt o poveste inventată. Dezastrele naturale duc la pierderi economice majore

„Problema schimbărilor climatice generează o serie de discuţii: că acestea provin din gazele cu efect de seră, dar se omit. Rapoartele de specialitate definesc foarte clar ce înseamnă schimbările climatice, cu impactul respectiv, adică majorarea temperaturii medii globale. Măsurătorile din ultimii 100 de ani arată o creştere de 0,74 de grade Celsius, la nivel global. Schimbările climatice sunt reale, nu o poveste inventată. Se prognozează o descreştere a precipitaţiilor cu 30% în zona de sud-est Europei, în care suntem şi noi. Se constată o creştere a numărului de dezastre naturale la nivel global şi acestea vor avea implicaţii economice importante. Numărul dezastrelor naturale duc la pierderi economice. România este pe undeva la 4 şi 12 miliarde de euro, dar sunt ţări care au pierderi mult mai mari în Europa. În România, impactul schimbărilor climatice se vede foarte clar. Există o creştere a temperaturii medii globale şi o creştere a anilor secetoşi. Dacă în secolul trecut aveam trei ani secetoşi în zece ani, în acest secol avem cinci ani secetoşi în zece ani”, a declarat Ion Sandu, preşedintele Societăţii Meteorologice Române.

Fostul director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) a adăugat că accelerarea schimbărilor climatice este determinată atât de cauze naturale, cât şi de gazele cu efect de seră.

„Nu vorbim numai despre teorie, ci despre măsurători care pun în evidenţă fapte care se produc. Şi totuşi care sunt cauzele schimbărilor climatice? Unii cercetătorii spun că gazele cu efecte de seră produc creşterea temperaturii medii globale, din care 62% CO2. De asemenea, o altă categorie de cercetători spun că există cauze cosmice, adică poziţia Pământului faţă de Soare, dar şi cauze terestre, cum ar fi activitatea tectonică. Din punctul meu de vedere trebuie să existe o combinaţie între cele două teorii.

Alături de cauzele naturale există şi gazele cu efect de seră care produc accelerarea modificărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene, contribuţia financiară dedicată combaterii schimbărilor climatice s-ar ridica la 100 de miliarde de dolari. În prezent, nu este niciun ban alocat pentru cercetarea schimbărilor climatice la nivel european. Ca atare, am rugămintea către doamna ministru (a Mediului, Graţiela Gavrilescu, n.r.) ca pe durata preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene să se pună în discuţie această problemă. Vestea bună este, totuşi, nu va urma o eră glaciară de 10.000 de ani cum se estimează, ci o perioadă mai mică de glaciaţiune”, a spus preşedintele SMR.

Alte articole

Statele Uniunii Europene, în pericol de război pentru resurse de apă! Comisia Europeană imploră ţările membre

Stare de urgenţă climatică: „Terra este deja prea fierbinte. Suntem în pericol acum, nu doar în viitor”

Institutul de Studii Liberale (ISL), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, organizează vineri conferinţa internaţională „Agenda Viitorului”.

Conferinţa are patru teme de dezbatere legate de fenomene care marchează în prezent societatea, precum migraţia, revoluţia digitală, modificările climatice şi globalizarea.

„Agenda Viitorului” este un proiect multianual, în care peste 100 de experţi la nivel naţional şi internaţional din diferite domenii profesionale, printre care decidenţi politici, academicieni, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai ONG-urilor, vor avea contribuţii importante în găsirea unor noi strategii şi axe de dezvoltare privind viitorul României.

Ministrul Mediului: Cauza principală a schimbărilor climatice nu este natura, ci suntem noi

Oamenii sunt perturbatorii numărul 1 când vorbim despre schimbările climatice şi tot noi trebuie să rezolvăm problemele, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

„Acum, în paralel, există discuţii la Katowice între experţi privind măsurile pe care noi trebuie să le implementăm conform Acordului de la Paris. Cauza principală a schimbărilor climatice nu este natura, ci suntem noi. Omul este factorul perturbator, direct sau indirect, fără să vrem, poate fără ştiinţă. Noi am tăiat pădurile fără să ţinem cont de ce punem în loc, noi consumăm energie electrică fără să ne gândim ce punem în loc, noi poluăm albia râului să extragem pietriş şi nisip, noi poluăm mările, noi poluăm oceanele. Noi suntem proprietarii şi producătorii tuturor deşeurilor pe care le avem în faţă în fiecare zi. E clar că dacă noi suntem perturbatorul numărul 1, tot noi trebuie să rezolvăm problemele”, a spus Gavrilescu.

Ministrul Mediului a punctat, de asemenea, că domeniul mediului trebuie să fie deasupra tuturor lucrurilor, că vorbim despre economie, sănătate sau energie.

„Nu se poate energie fără mediu, economie fără mediu, sănătate fără mediu. Din punctul meu de vedere, mediul ar trebui să fie deasupra tuturor lucrurilor. Dacă am avea grijă de tot ce înseamnă deşeurile pe care le producem şi dacă le-am colecta selectiv şi le-am reintroduce în sistem, dacă am avea grijă de apele şi oceanele noastre, dacă apele uzate ar putea fi reintroduse în procesul tehnologic, atunci toate acestea ar avea un impact pozitiv, prin diminuarea efectelor de poluare”, a menţionat şefa de la Mediu.

Institutul de Studii Liberale (ISL), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, organizează vineri conferinţa internaţională „Agenda Viitorului”.

Conferinţa are patru teme de dezbatere legate de fenomene care marchează în prezent societatea, precum migraţia, revoluţia digitală, modificările climatice şi globalizarea.

„Agenda Viitorului” este un proiect multianual, în care peste 100 de experţi la nivel naţional şi internaţional din diferite domenii profesionale, printre care decidenţi politici, academicieni, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai ONG-urilor, vor avea contribuţii importante în găsirea unor noi strategii şi axe de dezvoltare privind viitorul României.