Fostul ministru Daniel Constantin va fi adus cu mandat în instanţă UPDATE

UPDATE Daniel Constantin a declarat că nu a primit în mod oficial nicio citaţie pentru ziua de 7 decembrie pentru a se prezenta la audieri în calitate de martor.

„Îmi pare rău că sunt mulţi jurnalişti care au preluat informaţii eronate vizavi de ce s-a întâmplat astăzi (vineri). Vreau să fac câteva precizări. În primul rând, în cauza aceasta am fost citat o singură dată, pe 14 noiembrie. O singură dată citaţia a ajuns la mine. Înţeleg că au fost mai multe citaţii, dar care nu mi-au parvenit. În al doilea rând, pe 14 noiembrie m-am prezentat, am stat mai bine de trei ore acolo, au fost foarte multe cauze şi nu s-a ajuns la cauza respectivă şi nu am fost audiat atunci. Pentru data de astăzi am o deplasare externă, o să o prezint pe 23 ianuarie judecătorului şi atunci înţeleg că nu există o amendă, amenda se aplică, din câte am citit, doar dacă nu prezint dovada că am fost plecat din ţară. Pentru data de 7 decembrie, în mod oficial, nu am primit nicio citaţie, am văzut doar în presă că o să fie, oricum nu puteam să mă prezint. O să mă prezint pe 23 ianuarie fără niciun fel de problemă, nu am niciun motiv să nu mă prezint”, a spus Constantin pentru Agerpres.

Întrebat dacă nu ar fi trebuit să anunţe dinainte că este plecat din ţară, Constantin a menţionat că nu ştie care sunt procedurile.

__________

Alte articole

Puiu Popoviciu a fost achitat în procesul de revizuire a sentinței de 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”

Proiectul de OUG care ignoră în continuare legislația europeană. Ministerul Muncii propune plafonarea decontării ochelarilor pentru bugetari la 500 de lei

Daniel Constantin a fost chemat vineri în instanţă pentru a fi audiat ca martor, însă el nu s-a prezentat.

Magistraţii au decis ca fostul ministru să fie adus cu mandat la termenul următor al procesului, 23 ianuarie. De asemenea, judecătorii au decis ca el să aducă dovezi privind imposibilitatea prezentării la termenul de vineri, în caz contrar va fi amendat cu 5.000 de lei.

Vineri, în sala de judecată a fost audiat fostul şef al ANAF Gelu Diaconu în legătură cu întâlnirea pe care a avut-o, pe 30 mai 2014, la sediul ANAF, cu ambasadorul Olandei şi omul de afaceri libanez Rami Ghaziri.

Fostul şef al ANAF a explicat că ambasadorul Olandei a intervenit la el pentru a obţine rambursări de TVA în favoarea firmelor lui Ghaziri.

„Discuţia cu ambasadorul Olandei s-a desfăşurat pe 2-3 subiecte. Unul se referea la procesul de reformă de la ANAF, al doilea – întârzierile înregistrate de ANAF cu rambursările de TVA şi al treilea subiect, care exceda uzanţelor, era prezentarea activităţilor firmelor lui Ghaziri. Această din urmă chestiune abordată de ambasadorul Olandei am apreciat-o ca depăşind limitele uzanţelor noastre. Ambasadorul Olandei a vorbit de întârzierile rambursării TVA pentru firmele lui Ghaziri, după care i-a dat cuvântul acestuia să-şi exprime nemulţumirile (…) Am perceput această întâlnire cu ambasadorul Olandei ca o încercare a acestuia de a-i facilita lui Rami Ghaziri obţinerea acelor rambursări de TVA (…) Mi s-a părut neuzuală intervenţia ambasadorului Olandei, deoarece Rami Ghaziri nu era cetăţean olandez. Eu am înţeles că el avea relaţii economice importante cu firme din Olanda”, a declarat Gelu Diaconu.

Pe de altă parte, Diaconu a spus că, probabil, la acea întâlnire a participat şi fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, însă nu îşi mai aduce aminte cu exactitate.

„Nu sunt foarte sigur dacă, într-adevăr, Daniel Dragomir a participat la acea întâlnire. Probabil a participat. Îmi este greu să îmi aduc aminte, nu era o figură notorie. Dacă Dragomir a fost prezent, cu siguranţă nu am schimbat un cuvânt cu acesta şi nu îmi aduc aminte să-mi fi fost prezentat (…) Nu pot afirma cu certitudine că la întâlnire a participat şi Daniel Dragomir. Categoric, Daniel Dragomir şi Marinela Dragomir nu au făcut nicio intervenţie asupra mea în legătură cu activitatea ANAF”, a afirmat Gelu Diaconu.

Magistraţii au decis ca Rami Ghaziri să fie citat în Liban, la Beirut, pentru a putea fi audiat prin intermediul unei comisii rogatorii, urmând ca procedura să fie îndeplinită de Ministerul Justiţiei.

În decembrie 2016, Daniel Dragomir a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii.

În schimb, el a fost achitat pentru celelalte infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată de DNA, respectiv uz de fals; spălare a banilor; folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În acelaşi dosar, Marinela Zoica Dragomir, soţia lui Daniel Dragomir, a fost condamnată tot la un an închisoare cu suspendare.

Daniel Dragomir a devenit cunoscut după ce a fost arestat preventiv în septembrie 2016 pentru implicare în dosarul ‘Black Cube’ privind hărţuirea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

DNA susţine că, în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, Daniel Dragomir, care îndeplinea funcţia de şef grupare sectoare informativ-operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul SRI, beneficiind de ajutorul soţiei sale, a pretins şi a primit de la un administrator al unor societăţi comerciale (denunţător în cauză) suma totală de 2.030.353 lei, echivalent a 462.567 euro, compusă din: 1.648.400 lei (echivalent a 374.078 euro), sumă primită în numerar într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane; 309.952 lei (echivalent a 70.575 euro), reprezentând finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionării unei societăţi comerciale, incluzând şi un autoturism de lux, marca Porsche Cayenne; 72.000 lei (echivalent a 18.000 euro), reprezentând salariul lunar de 8.000 lei, primit de soţia sa, în calitate de administrator al acestei firme nou înfiinţate.

Denunţătorul în acest dosar este omul de afaceri libanez Rami Ghaziri, care deţinea Avicola Crevedia.

Procurorii declară că aceste sume de bani au fost pretinse şi primite de către Daniel Dragomir pentru a-şi folosi influenţa asupra unor funcţionari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Gărzii Financiare.

Totodată, Daniel Dragomir i-a promis lui Ghaziri că-i va determina pe acei funcţionari publici să facă demersuri pentru rambursarea la timp, către firmele libanezului, a unor sume de bani, solicitate cu titlu de TVA de la bugetul de stat, sau stoparea unor controale fiscale.

Procurorii mai spun că soţii Dragomir au transferat, succesiv, sumele de bani primite în conturi care le aparţineau lor sau unor membri ai familiei, iar ulterior au constituit depozite şi au cheltuit o parte din bani în interes personal, în scopul disimulării originii ilicite a sumei de 1.648.400 lei, reprezentând contravaloarea a 374.078 euro.

Pe de altă parte, în sarcina lui Daniel Dragomir s-a mai reţinut că a folosit date şi informaţii având caracter clasificat în scopul obţinerii unor sume de bani şi alte foloase necuvenite şi a permis lui Ghaziri accesul la date care se refereau la activitatea infracţională derulată de acesta şi grupul de firme aparţinând acestuia.

În sarcina soţilor Dragomir s-a mai reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2013, au determinat cu intenţie doi martori să semneze două înscrisuri sub semnătură privată, în cunoştinţă de cauză, în care se atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Înscrisurile erau un contract de împrumut şi o chitanţă prin care, în mod nereal, se menţiona împrumutarea, respectiv restituirea sumei pretinse şi primite, în numerar, de către Daniel Dragomir în contul unei persoane din familia sa.