Klaus Iohannis, o nouă sesizare la CCR. Preşedintele a atacat reorganizarea regiilor autonome

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la un act normativ legat de reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, susţinând că autorităţile administraţiei publice locale, întrucât nu au personalitate juridică, nu pot exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice rezultate din calitatea de unic acţionar/asociat al societăţii rezultate în urma reorganizării unei regii autonome.

Prin articolul unic al OUG nr. 56 se introduce un nou articol, art. (31), al cărui prim alineat prevede: „Regiile autonome pot fi reorganizate ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului judeţean sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, având ca unic acţionar/asociat statul român sau autoritatea administraţiei publice locale”, arată preşedintele.

Această soluţie legislativă, susţine el, încalcă prevederi constituţionale şi contravine jurisprudenţei CCR, prin posibilitatea instituită pentru autoritatea administraţiei publice locale de a dobândi calitatea de acţionar/asociat la societatea rezultată din reorganizarea unei regii autonome.

Prin jurisprudenţa sa, explică şeful statului, Curtea Constituţională a statuat că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale/judeţene, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Alte articole

Klaus Iohannis, rămas pe dinafara șefiei Comisiei Europene, este pe cale să accepte funcția pe care inițial a refuzat-o

Klaus Iohannis, acuzat de înaltă trădare de un deputat român: ”Este încălcată Constituția”

În ceea ce priveşte posibilitatea consiliului local de a exercita drepturi şi de a executa obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice şi, implicit, de a dobândi calitatea de acţionar, Curtea a decis că acesta „(…) este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii. În acest sens, în calitate de autoritate a administraţiei publice locale, consiliul local exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe şi municipii.

„Pe de altă parte, conform art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte. Rezultă aşadar că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică şi, prin urmare, nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice. Dimpotrivă, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi şi obligaţii pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile şi asumându-şi obligaţiile existente în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale”, se menţionează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

În consecinţă, mai arată Iohannis, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi şi obligaţii pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile şi asumându-şi obligaţiile existente în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale.

„Considerăm că sintagma ‘autoritatea administraţiei publice locale’ din conţinutul art. 31 alin. (1) al OUG nr. 56/2018, aprobată prin legea dedusă controlului de constituţionalitate, are în vedere toate categoriile de autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală – consiliile locale (comunale, orăşeneşti şi municipale), consiliile judeţene şi primarii. Însă, prin prisma dispoziţiilor constituţionale şi legale evocate, precum şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale rezultă că autorităţile administraţiei publice locale nu pot exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice rezultate din calitatea de unic acţionar/asociat al societăţii rezultate în urma reorganizării unei regii autonome, întrucât nu au personalitate juridică”, mai explică preşedintele.

În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale pot însă adopta hotărâri în legătură cu participarea unităţilor administrativ-teritoriale la constituirea capitalului social al unor societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990. Această posibilitate nu se confundă cu exercitarea unor drepturi patrimoniale proprii. Similar, primarii nu pot dobândi calitatea de unic acţionar/asociat al societăţii rezultate în urma reorganizării unei regii autonome, întrucât, potrivit art. 136 alin. (2) din Constituţie, proprietatea publică este susceptibilă de a aparţine unităţilor administrativ-teritoriale, iar nu autorităţii executive din cadrul acesteia, argumentează preşedintele Klaus Iohannis.