„Acest moment este produsul inspirat al eforturilor. Nu trebuie să cedăm în faţa fricii sau a retoricii false” privind migraţia, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în deschiderea dezbaterilor de la Marrakech.
El a denunţat ”numeroasele minciuni” răspândite în legătură cu acest acord, care urmează să fie supus unui ultim vot de ratificare în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la 19 decembrie.
”În multe locuri unde fertilitatea este în scădere şi speranţa de viaţă creşte, economia va stagna şi oamenii vor avea de suferit în absenţa migraţiei. Este evident că ţările cele mai dezvoltate au nevoie de migranţi pentru un spectru larg de roluri vitale, de la îngrijirea persoanelor în vârstă la prevenirea colapsului serviciilor medicale”, a accentuat Antonio Guterres.
În luna iulie, toate cele 193 de ţări membre ale ONU, cu excepţia SUA, au finalizat textul pactului, care nu are un caracter obligatoriu. De atunci însă, pactul a devenit ţinta criticilor politicienilor europeni de extremă dreapta care susţin că el poate duce la noi valuri masive de migranţi către Europa.
Pactul consemnează atât principii – apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea suveranităţii naţionale – cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză, integrarea migranţilor etc. El interzice totodată detenţiile arbitrare şi nu autorizează arestările decât ca ultimă soluţie.
Textul, ce cuprinde în jur de 40 de pagini, ”favorizează cooperarea internaţională în materie de migraţie între toţi actorii competenţi, conştienţi fiind că niciun stat nu poate gestiona singur problema migraţiilor”, simultan cu ”respectarea suveranităţii statelor şi a obligaţiilor ce le revin din dreptul internaţional”.
Constatând că ”migraţiile au, în mod indubitabil, repercusiuni foarte diferite şi uneori imprevizibile asupra ţărilor noastre, precum şi asupra comunităţilor, migranţilor şi familiilor lor”, documentul subliniază că ”este crucial să nu ne lăsăm divizaţi şi să rămânem uniţi în faţa dificultăţilor pe care le pun migraţiile internaţionale şi a ocaziilor pe care ele le oferă”.
”Migraţiile fac parte integrantă din globalizare, legând între ele societăţile unei aceleiaşi regiuni şi o regiune de alta şi făcând din noi toţi ţări de origine, de tranzit şi de destinaţie”, mai afirmă documentul. ”Graţie acestui demers global, contăm să facilităm migraţiile sigure, ordonate şi regulate, reducând incidenţa şi repercusiunile negative ale migraţiei ilegale, datorită cooperării internaţionale şi ansamblului de măsuri propus în prezentul Pact global”, adaugă textul menţionat.
”Migraţia nu ar trebui să fie niciodată un act disperat. Atunci când este cazul, trebuie să cooperăm spre a răspunde nevoilor migranţilor în situaţie de vulnerabilitate şi să rezolvăm problemele care se pun. Trebuie să acţionăm concertat pentru a crea condiţiile care să permită comunităţilor şi indivizilor să trăiască în securitate şi în demnitate în propria lor ţară”, pledează documentul.
Pactul detaliază 23 de obiective, printre care ”lupta împotriva factorilor negativi şi a problemelor structurale care împing persoane să-şi părăsească ţara de origine”, ”salvarea de vieţi”, ”întărirea acţiunii transnaţionale în faţa traficului de migranţi”, ”nerecurgerea la plasarea în retenţie administrativă a migranţilor decât în ultimă instanţă” sau ”asigurarea accesului migranţilor la servicii de bază”.
Semnatarii se angajează, de asemenea, să creeze ”o platformă globală de informaţii care va servi drept sursă publică de date online” cu privire la migraţii, precum şi ”o reţea a Naţiunilor Unite consacrată migraţiilor” şi de care va răspunde Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).