Klaus Iohannis a mai câştigat o bătălie cu PSD: CCR explică de ce îi dă dreptate preşedintelui

Modificările aduse Legii ANI privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani ce determină conflictul de interese nu respectă normele de tehnică legislativă cu privire la conţinut şi limbajul juridic, arată Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis o sesizare formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Curtea Constituțională a redactat motivarea și arată de îi dă dreptate președintelui pe această sesizare:

Admite obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României şi constată că dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt neconstituționale.

CONSULTAȚI AICI ÎNTREAGA MOTIVARE A CURȚII CONSTITUȚIONALE

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ce contestase Klaus Iohannis la CCR

Șeful statului argumentează că „în cuprinsul aceluiași act normativ se regăsesc două dispoziții contradictorii cu privire la momentul până la care Agenția Națională de Integritate poate evalua diferențele semnificative de avere, existența unor conflicte de interese sau a unor stări de incompatibilitate”, potrivit sesizării transmise de Iohannis Curții Constituționale, informează Administrația Prezidențială.

De asemenea, președintele României face referire în legea crirticată și la un nou alineat introdus la articolul 25 care face imposibilă sancționarea de către ANI pentru nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese. Președintele mai spune că prevederile acestui alineat contravin principiului statului de drept stipulat în Constituție, și este afectată direct activitatea Agenției Naționale de Integritate de prevenire și sancționare a averilor nejustificate, a incompatibilitățior și conflictelor de interese.

„Mai mult, art. 25 alin. (5) nou introdus prin legea criticată conduce la imposibilitatea Agenției Naționale de Integritate – instituție cu competență unică în materia evaluării declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților, urmată de confirmarea/infirmarea instanțelor de judecată – să mai evalueze și să sancționeze nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese. (…) Dispozițiile legii supuse controlului Curții Constituționale contravin principiului statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție, afectând în mod direct activitatea de prevenire și sancționare a averilor nejustificate, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților”, potrivit sursei citate.

„Totodată, norma nou introdusă prevede că „faptele (…) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor”. Această soluție legislativă este lipsită de claritate și precizie, întrucât conduce la concluzia că faptele se prescriu, când, în realitate, norma ar trebui să expliciteze că este vizată prescripția răspunderii”, completează Iohannis în textul sesizării.

Pe 10 iulie, senatul a adoptat, decizional, iniţiativa legislativă a deputatului PSD Cătălin Rădulescu care prevede ca starea de incompatibilitate şi conflictul de interese să fie prescrise după trei ani de la data săvârşirii lor. Proiectul a fost adoptat cu 72 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

Propunerea legislativă vizează modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

„Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor,” prevede unicul articol al propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.